Cele un milion de semnături necesare pentru iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale s-a adunat şi pe internet

Külföld, 2020.05.08

Cele un milion de semnături necesare pentru iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale s-a adunat şi pe internet. Potrivit datelor disponibile pe pagina de internet a acţiunii, până la miezul nopţii de joi, când a expirat termenul-limită, iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale a fost semnată, pe internet, de 1 008 966 de persoane.

Semnătura cu numărul un milion a sosit în ultima oră de dinainte de termenul-limită. Iniţiatorii au cunoştinţe despre 220 000 de semnături adunate pe suport de hârtie, iar în plus, mii de coli cu semnături se mai pot afla în posesia unor persoane care au colectat semnături, dar care nu au fost adunate, încă, din cauza situaţiei epidemiei de coronavirus şi a restricţiilor de circulaţie aferente.

Cifrele arată că prima condiţie impusă de către UE, adunarea a peste un milion de semnături, a fost îndeplinită. Cu toate acestea, criteriul distribuţiei pe ţări a semnăturilor nu a fost îndeplinit încă. Potrivit datelor publicate pe pagina colectării online a semnăturilor, în loc de şapte ţări, pragul necesar a fost depăşit doar în Ungaria, România şi Slovacia. În ceea ce priveşte semnăturile online, în Ungaria au fost adunate peste 786 000, în România, peste 169 000, iar în Slovacia, aproape 29 000. În Suedia s-a atins un procent de 23% din pragul de 15 000, în Austria, 17% din 13 500, în Germania, 14% din 72 000, iar în Irlanda, 9% din 8250.

Vineri dimineaţă, Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), care a pornit iniţiativa, a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI, că atingerea obiectivului propus a reuşit în urma unui efort uriaş. Peste jumătate dintre semnăturile online au fost adunate în ultimele cinci zile. În opinia sa, în perioada aceasta s-a întâmplat o minune, care va trebui explicată de sociologi şi cercetători. A mai adăugat că succesul a fost ajutat în mare măsură de faptul că celebrităţi ale societăţii maghiare, persoane publice maghiare, politicieni ai partidelor guvernamentale şi politicieni ai opoziţiei, deopotrivă, au promovat iniţiativa şi au îndemnat oamenii să îl semneze, iar mass-media publică maghiară a mediatizat această promovare.

Potrivit lui Balázs Izsák, reacţia maghiarilor la declaraţiile şefului statului român, Klaus Iohannis, considerate a fi unele anti-maghiare, au avut un efect mai redus asupra succesului colectării de semnături. În opinia sa, "cauzele bune pot fi recunoscute şi în urma faptului că în cazul acestora, obiectivul este atins şi cu ajutorul celor care încearcă să pună beţe în roate". De la înfiinţarea CNS încoace, au observat că de fiecare dată când cineva a încercat să le pună beţe în roate, în realitate a avut un aport la succesul cauzei, a specificat preşedintele consiliului. El personal a crezut cu fermitate, mereu, că cele un milion de semnături se vor aduna, chiar şi atunci când cifrele nu dădeau prea multe motive de optimism, a spus preşedintele CNS.

Balázs Izsák a spus că autorităţile fiecărei ţări vor verifica atât semnăturile online, cât şi cele colectate pe suport de hârtie. În opinia sa, deşi semnăturile pe suport de hârtie sunt, deseori, invalidate din cauze formale, în cazul semnăturilor online, identificarea unor erori este mai puţin probabilă, întrucât acestea au fost, deja, filtrate şi de către sistem.

Preşedintele CNS a mai relatat că au solicitat prelungirea termenului-limită pentru colectarea de semnături, motivând că epidemia de coronavirus şi restricţiile de circulaţie impuse au împiedicat desfăşurarea acţiuni. A mai adăugat că, zilele trecute, Comisia Europeană i-a informat, prin telefon, că este conştientă de dificultăţile apărute şi că la jumătatea lunii mai ar putea să fie anunţată o prelungire a termenului. "Noi ne pregătim să repornim colectarea semnăturilor în luna iunie sau iulie, atunci când restricţiile de circulaţie vor înceta. Nu ştim cu cât se va prelungi termenul", a declarat Izsák.

La întrebarea MTI, preşedintele CNS a spus că, deşi nu a fost luată încă o decizie cu privire la cele patru ţări în care vor încerca să atingă pragul necesar, el sugerează ca în afara Croaţiei, a Sloveniei şi a Austriei să mai fie vizate ţările baltice. În opinia sa, pragul este mai uşor de îndeplinit în ţările mai mici.

Scopul iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale este acela de a determina Comisia Europeană ca în cadrul politicii sale de coeziune să acorde o atenţie deosebită acelor regiuni, care se deosebesc de regiunile din jurul lor prin particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase şi lingvistice. Anterior, preşedintele CNS, care a pornit iniţiativa cetăţenească, a spus că, printre altele, aceasta îşi propune să împiedice ca fondurile de coeziune ale UE să fie utilizate de către state în politica de asimilare.

În iulie 2013, Comisia Europeană a considerat că reglementarea propusă nu face parte din sfera de competenţă a UE şi, prin urmare, nu a înregistrat iniţiativa. Preşedintele CNS, Balázs Izsák şi însărcinatul pentru relaţii externe al CNS, Attila Dabis, au contestat hotărârea la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, de la Luxemburg. În cadrul procesului, Ungaria s-a alăturat iniţiatorilor, iar România, Slovacia şi Grecia s-au alăturat pârâţilor. Sentinţa primei instanţe de judecată, pronunţată în 2016, a fost în favoarea CE, însă în urma recursului, la data de 7 martie 2019, curtea de la Luxemburg a anulat hotărârea CE care refuza înregistrarea iniţiativei, iar la începutul lunii mai, CE a anunţat înregistrarea iniţiativei.
(MTI)
 

Véleménye van? Szóljon hozzá!



Tetszett a cikk?

Ha igen, kérjük like-olja weboldalunkat!
Kövess minket a Facebookon!