În documentul publicat pe pagina de internet a CNS se precizează că deciziile de respingere a proiectului de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, prezentat în Parlament la începutul lunii decembrie, se bazează pe argumentele formulate de Consiliul Legislativ al României. Prin urmare, CNS consideră că avizul organismului care a examinat legalitatea textelor proiectului de lege poate fi privit ca fiind poziţia oficială a statului român.

Potrivit CNS, acest aviz conţine o serie de erori, enunţuri false şi o interpretare străină de sistemul european de valori, iar dreptul de a răspunde la acestea îi revine comunităţii secuieşti. Din acest motiv, combaterea în detaliu a argumentelor Consiliului Legislativ al României este supusă unei dezbateri publice.

În opinia CNS, afirmaţia conform căreia proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc "vizează, practic, crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar român", este neadevărată. De fapt, proiectul de lege ar crea, în interiorul României, o unitate administrativă care ar avea mai multe competenţe pentru a putea garanta protecţia identităţii comunităţii etnice naţionale autohtone, majoritare, a specificat CNS.

În Europa există şi în prezent autonomii teritoriale în ţări care se consideră, de asemenea, state naţionale unitare şi indivizibile, au adăugat membrii CNS, care au citat totodată şi din Constituţia din 1945 a României, care a definit ţara drept "un stat unitar, suveran şi independent", dar care în acelaşi timp a garantat şi "autonomie administrativ-teritorială populaţiei maghiare".

Potrivit CNS, consiliul legislativ prin avizul său negativ se referă la documentele Consiliului Europei, de parcă aceasta ar respinge practica autonomiei teritoriale. "În mod paradoxal, dă o interpretare similară chiar şi recomandării 1334/2003, care contrar acestei interpretări, tocmai că recomandă autonomia teritorială, drept o garanţie de durată pentru prevenirea conflictelor", se arată în document.

CNS reaminteşte că România s-a angajat în mod unilateral, cu ocazia aderării ei la Consiliul Europei, să îndeplinească recomandarea 1201/1993, care a devenit şi parte a Tratatului româno-ungar din 1996, ridicându-se astfel la rang de lege în România. Secţiunea 11 din recomandare, citată în scrisoare, prevede: "În regiunile unde sunt majoritare, persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale au dreptul de a dispune de administraţii locale autonome adecvate sau de un statut special, corespunzător situaţiei istorice şi teritoriale specifice şi conforme cu legislaţia naţională a statului".

CNS solicită secuilor şi maghiarilor din Transilvania să susţină prin semnătura lor refuzul argumentării statului român, iar dacă au observaţii, să le transmită pe adresa consiliului. Varianta finală a răspunsului va fi transmisă Guvernului şi Parlamentului împreună cu semnăturile, totodată va fi diseminat spre informare şi diverselor foruri internaţionale.