Anunţul a fost făcut miercuri de Balázs Izsák, preşedintele CNS la o conferinţă de presă la Târgu Mureş. În opinia sa, respingerea din partea Senatului nu poate fi considerată un eşec, deoarece odată cu refuzul, clasa politică din România şi-a dezvăluit şi contraargumentele, iar acestea pot sta la baza continuării luptei.

"Aceste contraargumente arată: comunitatea secuiască este superioară din punct de vedere moral şi intelectual, faţă de clasa politică din România", a declarat Balázs Izsák.

Preşedintele CNS spus că ambele camere ale legislativului şi-au bazat refuzul pe contraargumentele din raportul Consiliului Legislativ - organ consultativ de tehnică legislativă - contraargumente considerate neîntemeiate de preşedintele CNS. Potrivit lui Balázs Izsák, respingerea se bazează pe o interpretare inadmisibilă şi greşită a constituţiei ţării, întrucât Constituţia României nu poate fi contrară normelor general acceptate ale dreptului internaţional şi tratatelor la care România a aderat.

În opinia sa unitatea şi indivizibilitatea teritorială a statului român nu pot constitui argumente împotriva autonomiei, deoarece Rezoluţia 1334/2003 a Consiliului Europei (CE) stipulează în mod clar faptul că autonomia teritorială nu este contrară unităţii şi indivizibilităţii statului.

Potrivit preşedintelui CNS, autonomia nu este contrară cu definiţia României drept stat naţional, întrucât asta ar constitui o interpretare discriminatorie a constituţiei. "Aici există o interpretare tacită a constituţiei, conform căreia suveranitatea statului român este exercitată doar de cetăţeni de naţionalitate română, nu de comunitatea tuturor cetăţenilor români. Nu ni se spune în mod deschis acest lucru, de aceea noi avem datoria de a deconspira această interpretare tacită, care se află în contradicţie cu interzicerea discriminării, din moment ce şi cei care solicită autonomia Ţinutului Secuiesc sunt cetăţeni români", a spus Balázs Izsák.

Acesta a mai vorbit despre faptul că aspiraţiile pentru autonomie sunt privite, de către clasa politică românească, drept una bazată pe criterii etnice, deşi în proiectul de lege redactat de către CNS, termenul "etnic" nu apare deloc.

Criterii etnice şi culturale se regăsesc însă în acea legislaţie românească în vigoare, care a creat în 1968 sistemul actual de judeţe al României. Conform acesteia, la formarea judeţelor au fost luate în calcul, printre altele, şi caracteristicile etnice şi culturale. În opinia preşedintelui CNS, cei care se opun caracterului etnic al autonomiei Ţinutului Secuiesc, se opun unui drept recunoscut de către o lege românească aflată în vigoare, şi care, de altfel, nici măcar nu este inclus în proiectul de lege privind autonomia.

Proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc a fost respinsă de către legislativul român nu pentru că acesta ar fi descoperit vreo greşeală în proiect, ci pentru că se interpretează Constituţia României în mod greşit şi în contradicţie cu documentele CE, a spus preşedintele CNS. Prin urmare, în continuare este nevoie nu de modificarea proiectului de lege, ci de demontarea contraargumentelor româneşti, a concluzionat preşedintele CNS.