Potrivit unui comunicat remis de către instanţă agenţiei ungare de presă MTI, judecătorii au respins solicitarea arhiepiscopiei, reprezentat de episcopul romano-catolic György Jakubinyi, pe care aceasta a depus-o după ce Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România, din cadrul Guvernului României a respins cererea bisericii în acest sens.

Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia este cel mai de valoare imobil şi cea mai valoroasă colecţie pe care bisericile maghiare din Transilvania le-au solicitat a le fi restituite de către statul român.

Sentinţa poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare şi va ajunge, astfel, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Jusiţie.

Comisia de restituire a respins în noiembrie 2015 solicitarea arhiepiscopiei de retrocedare a Bibliotecii Batthyaneum şi a observatorului care se află la ultimul nivel al cladirii. Attila Komáromi, avocatul arhiepiscopiei a declarat la ultimul termen pentru MTI că Guvenul României a aprobat în 1998, prin Ordonanţă de urgenţă, retrocerea unor imobile cu însemnătate simbolică, act transpus în lege prin votul Parlamentului în 2002. Legea prevede expres retrocedarea Bibliotecii Batthyaneum şi a multor alte imobile, doar că instituţiile abilitate nu au aplicat-o niciodată.

Juristul a mai spus că România a fost condamnată în 2012 şi la CEDO pentru faptul că timp de 14 ani nu a informat Arhiepiscopia despre decizia luată în cazul Bibliotecii Batthyaneum.

Poziţia bisericii este că atât clădirea bibliotecii, cât şi Observatorul Astronomic găzduit la ultimul etaj au fost lăsate moştenire, prin testament, Bisericii Catolice, de către episcopul Ignác Batthyány, iar menţiunea "provincia Transilvania", pe baza căreia statul român încearcă să demonstreze că este moştenitor de drept, face referire la episcopia catolică din Transilvania.

Reprezentanţii legali ai instituţiilor statului au argumentat, la rândul lor, în faţa judecătorilor din Alba că episcopul nu a lăsat biblioteca moştenire doar bisericii, ci şi Transilvaniei, care acum este parte a României, aşadar dreptul de proprietate revine şi statului român.