László Kövér a evidenţiat că pacea interconfesională legiferată în Ardeal în 1568 a fost instaurată în Europa abia după Pacea Westfalică, semnată de catolici şi protestanţi în 1648, la sfârşitul Războiului de Treizeci de Ani.

Libertatea religioasă ca drept individual a fost doar amintită în Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului scrisă în Franţa în 1789, iar Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului abia în 1948 pentru a desăvârşi şi a garanta dreptul indivizilor la libertatea gândirii, a conştiinţei şi a religiei - a spus preşedintele parlamentului ungar.

El a anunţat că va da curs solicitării Bisericii Unitariene şi va iniţia în parlamentul ungar ca ziua de 13 ianuarie să fie declarată Ziua Libertăţii Religioase.

În opinia lui László Kövér, azi, revelaţia că nu doar "credinţa este darul lui Dumnezeu" - după cum a proclamat Dieta de la Turda -, ci şi întreaga identitate a omului, poate asigura stabilitate şi solidaritate în regiune, respectiv poate insufla oamenilor sentimentul securităţii durabile. Limitarea trăirii identităţii nu este acceptabilă, precum nici limitarea practicării religiei, a adăugat oficialul ungar.

Conform politicianului Fidesz, marile puteri au încercat, când dinspre Vest, când dinspre Est să aducă într-o stare de dependenţă şi să exploateze ţările Europei Centrale. El a opinat că în secolul XXI nu teritoriile supuşilor, ci conştiinţa lor este ţinta primordială a acestor puteri.

Se încearcă privarea oamenilor de identitatea lor sexuală, familială, religioasă şi naţională, fiindcă astfel nu vor mai fi capabili să-şi recunoască, să-şi exprime şi, la nevoie, nici să-şi protejeze interesele, a afirmat László Kövér.

"Vestea proastă este că popoarele Europei sunt astăzi supuşi unei asemenea tentative de subjugare. Vestea bună este că în sânul naţiunilor europene este vie exigenţa păstrării identităţii, a spus preşedintele parlamentului.

El a considerat că repetarea erorilor comise în secolul XX este de nepermis şi a îndemnat să nu ne punem în valoare identitatea naţională şi străduinţele naţionale în detrimentul altora, ci să ne fortificăm reciproc în spiritul echităţii naţionale. A adăugat că trebuie să credem în toate acestea, chiar dacă atacul politic de o duritate şi iraţionalitate fără precedent, la care au fost supuşi maghiarii din Ardeal în ultimele zile, pare să le contrazică în totalitate.

Mesajul contemporan al Dietei de la Turda nu este numai toleranţa (religioasă), ci şi ideea că trebuie să luptăm pentru adevăr prin mijloace nobile - a subliniat Zoltán Balog. Ministrul ungar al resurselor umane a subliniat că este nevoie de un ecumenism cultural creştin între catolici, ortodocşi şi protestanţi. A remarcat că odinioară Imperiul Otoman era inamicul, iar astăzi forţele care vor să elimine valorile creştine.

Zsolt Németh, preşedintele Comisiei de Politică Externă a parlamentului ungar a afirmat că în 1568 s-a format un echilibru între trei naţiuni şi patru confesiuni în condiţiile în care fiecare avea autonomie. "Cu 450 de ani în urmă, Transilvania a devansat cu mult restul lumii; a fost sursa creării libertăţii religioase care este asumată şi azi în Europa, a declarat Zsolt Németh. A adăugat că din legea respectivă se inspiră şi azi liberalii, conservatorii şi social-democraţii deopotrivă. A îndemnat la reînvăţarea toleranţei în ideea ca fiecare să decidă asupra propriilor drepturi acolo unde şi-le exercită. Obiectivul este să recreăm în Europa libertatea cuvântului şi a religiei, ceea ce nu este altceva, decât "libertatea identităţii constituţionale".

Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte în cadrul guvernului român, a afirmat: reuşita consolidării libertăţi religioase proclamate prima dată la Turda este o mare cucerire a României. El a evidenţiat faptul că în anul în care se comemorează 450 de ani de la proclamarea libertăţii religioase, România serbează centenarul unirii cu Transilvania. A opinat că anul acesta ar putea fi transformat simbolic în anul solidarităţii.

Hunor Kelemen, preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) a spus că şi astăzi este nevoie de o decizie asemănătoare cu cea care a fost luată cu 450 de ani în urmă, când s-a găsit soluţia la o problemă fundamentală, ce a generat conflicte grave la vremea respectivă.

"Sper că atunci, când azi cerem dreptul de a decide liber în privinţa viitorului comunităţii, nu vom atârna totuşi, precum ne-a fost promis deunăzi" - a spus liderul UDMR, făcând aluzie la controversata declaraţie a premierului român Mihai Tudose.

Dieta Transilvaniei, aflată în sesiune la Turda între 6 şi 13 ianuarie 1568, a proclamat pentru prima dată în Europa libertatea religiei stipulând libertatea şi egalitatea celor patru confesiuni: catolică, luterană, calvinistă şi unitariană.