În declaraţia dată presei publice ungare, politicianul a precizat: "deşi există o reglementare bună referitoare la ratificare" carta nu se aplică în România. În Codul administrativ - care îmbină într-un cadru unitar textele de lege referitoare la administraţia publică centrală, respectiv cea locală - a fost introdusă acum o prevedere, care obligă organele administrative şi angajaţii acestora la respectarea tratatelor şi acordurilor internaţionale ratificate de România. Conform speranţelor UDMR, aceasta va constitui o bază de referinţă în cazul litigiilor, iar comunitatea maghiară va putea invoca în viitor şi prevederile cartei în privinţa folosirii limbii materne.

Potrivit lui Hunor Kelemen, codul preia şi completează prevederile în materie ale Legii nr. 215 privind administraţia publică locală, în vigoare deja de un deceniu şi jumătate, care obligă autorităţile să amplaseze inscripţii bilingve şi să asigure posibilitatea folosirii limbii materne în administraţie în localităţile unde ponderea unei minorităţi naţionale atinge măcar 20%.

"Am stat pe una dintre marginile prăpastiei. Anul trecut am încercat să sărim peste prăpastie şi nu am reuşit. Acum am adoptat tactica de a uni cele două margini printr-o punte, şi am păşit pe aceasta, încercând să trecem cu acele propuneri, care extind posibilităţile folosirii limbii materne în administraţie. Nu ne-am legat de prag, fiindcă ceea ce nu a funcţionat în 2017, nu are de ce să funcţioneze în 2018 şi nu am dorit să generăm o nouă isterie antimaghiară cu această propunere, prin urmare am spus că extindem posibilităţile" - a explicat preşedintele UDMR.

Hunor Kelemen s-a referit la promisiunea de a coborî pragul exercitării drepturilor lingvistice - dacă nu la nivelul de 10% propus de Uniune, măcar la 15% - pe care UDMR a primit-o din partea majorităţii parlamentare social-liberale în timpul crizei guvernamentale din luna iunie a anului trecut, dar pe care partidele din coaliţia guvernamentală au retras-o în condiţiile în care opoziţia de centru-dreapta a exacerbat sentimentele naţionaliste.

El a spus că amendamentele UDMR şi coborârea pragului au avut în vedere extinderea exercitării drepturilor lingvistice asupra ariilor - cum ar fi inscripţionarea bilingvă a străzilor şi pieţelor publice, comunicarea cu prefecturile şi folosirea formularelor bilingve - în cazul cărora autorităţile au ridicat până acum (de regulă cu succes) obiecţii în instanţă cu privire la dreptul folosirii limbii materne.

Preşedintele UDMR a arătat: codul garantează şi drepturile dobândite, astfel nu se va putea retrage dreptul la folosirea limbii materne într-o localitate în care ponderea populaţiei minoritare a scăzut sub 20% şi o dispoziţie administrativă sau judecătorească definitivă a reglementat deja aceste drepturi pe baza datelor unui recensământ anterior.

Hunor Kelemen a adăugat: prevederea conform căreia consiliile locale pot lua decizii privind folosirea limbii materne şi în cazurile în care ponderea populaţiei minoritare nu atinge 20%, a fost introdusă în lege de asemenea la propunerea UDMR.

"Printr-o interpretare totalmente stupidă, o instanţă a decis că dacă legea nu prevede ceva, atunci interzice acel ceva, deşi în interpretarea pozitivă a dreptului acest lucru este tocmai invers: adică ceea ce nu este interzis de lege, este permis. Ei bine, acum am introdus în lege că în aceste cazuri şi folosirea limbii materne devine bineînţeles posibilă" - a spus preşedintele UDMR reamintind procesul în urma căruia au trebuit îndepărtate inscripţiile multilingve cu denumirea municipiului Câmpia Turzii, amplasate la intrările în localitate pe baza unei hotărâri a Consiliului Local.