La ceremonia din Catedrala Sf. Gheorghe din Timişoara, care s-a desfăşurat în trei limbi - germană, maghiară şi română - au participat aproximativ 40 de episcopi romano-catolici din România, Ungaria, Serbia, Croaţia, Germania, respectiv greco-catolici care, conform ceremoniei, au atins cu mâna creştetul episcopului József Csaba Pál.

Ceremonia de consacrare a episcopului şi predarea simbolurilor pastorale au fost oficiate de episcopul care se retrage, Martin Roos, de arhiepiscopul de Bucureşti, Ioan Robu şi de arhiepiscopul de Alba Iulia, György Jakubinyi.

În salutul său pastoral, József Csaba Pál a subliniat că celălalt om, celălalt popor trebuie privit ca un dar al lui Dumnezeu, şi a considerat că este de dorit să fie urmărit principiul "unităţii în diversitate". El a considerat că în dieceza de Timişoara, maghiarii, românii, germanii, croaţii, bulgarii şi slovacii "doar împreună pot îndeplini dorinţa Domnului".

În timpul ceremoniei s-a citit mesajul de binecuvântare apostolică a Papei Francisc.

"Primeşti o funcţie cu mare greutate. De aceea, să invoci cu stăruinţă sprijinul ceresc, pentru ca întărit de virtutea Mântuitorului, susţinut de ocrotirea Sfântului episcop Gerard şi al Sfântului Ioan de Nepomuk, patronul Banatului, avându-ţi alături ajutorul deplin al Sfintei Fecioare Maria de la Radna, să te străduieşti să vesteşti cu eficacitate învăţătura aducătoare de mântuire din care toţi credincioşii să dobândească cele mai bogate beneficii spirituale" - a transmis Papa Francisc în mesajul său.

Episcopul care se retrage, Martin Roos a reamintit că diecezele de Timişoara, de Szeged şi de Zrenjanin s-au format din dieceza de Cenad, şi păstrează şi acum relaţii de fraternitate, sunt strâns legate între ele, deoarece au o istorie comună.

La finalul ceremoniei, Zsolt Semjén, vicepremierul guvernului ungar a transmis mesajul guvernului de la Budapesta şi salutul prim-ministrului Viktor Orbán. Potrivit lui Semjén, creştinismul a privit dintotdeauna lucrurile prin prisma naţiunii şi a susţinut că fiecare naţiune, parte de naţiune şi naţionalitate este un gând al lui Dumnezeu, o valoare unică şi irepetabilă. Semjén a reamintit: Isus i-a rugat pe enoriaşii săi "să facă toate popoarele" discipolii lor, şi nu s-a referit la persoane individuale. El a adăugat că creştinismul nu a strangulat existenţa naţională, ci prin înnobilarea acesteia a făcut posibilă supravieţuirea şi dezvoltarea existenţei naţionale, şi a respins întotdeauna cele două extreme: ignorarea propriei naţiuni şi şovinismul.

"Misiunea şi sarcina Bisericii este şi aceea de a învăţa toate naţiunile în spiritul diversităţii şi al bogăţiei, să transmită fiecărei naţiuni mesajul lui Cristos astfel ca toate naţiunile, părţi ale naţiunilor, şi minorităţile să-l poată proslăvi pe Dumnezeu în propria lor limbă maternă şi în propria lor cultură" a declarat vicepremierul care a fost îndelung aplaudat.

Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte al Guvernului României, a atras atenţia în discursul său asupra faptului că religia şi credinţa pot unifica şi pot deveni un loc de întâlnire într-o lume care este ameninţată de spiritul disensiunii. Secretarul de stat a considerat că diversitatea religioasă şi etnică este o parte importantă a identităţii româneşti, iar pentru aceasta, Timişoara şi Banatul oferă un bun exemplu.

József Csaba Pál, în vârstă de 64 de ani, este originar din Ţinutul Secuiesc şi a fost numit pe 16 mai, de către Papa Francisc, episcop al diecezei de Timişoara. Motto-ul noului episcop este "Păstrează-i în numele tău", şi a fost ales din rugăciunea lui Cristos pe muntele Măslinilor. Stema sa episcopală conţine soarele şi luna, reprezentând originile sale secuieşti, precum şi simbolul Sfintei Treimi, şi totodată simbolul limbilor de foc reprezentând multietnicitatea Banatului.

Din 1990, Dieceza de Timişoara a fost condusă de episcopii germani Sebastian Krauter şi Martin Roos. Martin Roos, după 19 ani de serviciu episcopal, a solicitat retragerea în baza limitei canonice de vârstă. Componenţa etnică a diecezei multietnice de Timişoara s-a transformat radical după migraţia în masă a şvabilor din Banat. În zilele noastre dieceza are 109 000 de enoriaşi dintre care 44,1% s-au declarat maghiari, 27,1% români, 10,9% germani, 4,8% croaţi, 4,4% bulgari, 2,2% slovaci, 2,6% romi şi 1,8% cehi.