La Cazanele Mari a fost reinaugurată placa memorială dedicată lui Széchenyi, cel care făcut navigabilă această porţiune a Dunării

Külföld, 2018.05.26

Pe partea românească a strâmtorii Cazanele Mari a fost reinaugurată, sâmbătă, placa memorială dedicată contelui maghiar István Széchenyi, cel care a făcut navigabilă această porţiune a Dunării. Placa are câţiva metri şi este vizibilă de pe apă, fiind amplasată pe peretele stâncos pe care s-a aflat, pe vremuri, placa memorială pe care Asociaţia Maghiară a Inginerilor şi Arhitecţilor din Ungaria a ridicat-o, în 1885, în cinstea lui Széchenyi, dar care în timpul construcţiei Hidrocentralei Porţile de Fier I a ajuns sub apă.

Placa memorială de acum a fost amplasată de către Asociaţia Pro Navigatorii Maghiari, cu sprijinul Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria. În ultimii ani, navigatori din Ungaria au amplasat pe peretele stâncos mai multe astfel de plăci comemorative dedicate lui Széchenyi, acestea au fost însă, de fiecare dată, demontate de către persoane rămase necunoscute. Cea de acum este mai mare decât cele precedente şi conţine inscripţii atât în limba română, cât şi în limba engleză. La inaugurarea sa au participat şi reprezentanţi ai autorităţilor române, discursurile fiind rostite în ambele limbi.

La festivitatea de inaugurare care a avut loc, sâmbătă, pe vasul Roham, sub pavilon unguresc, Botond Zákonyi, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, a reamintit că, în anii 1830, István Széchenyi a realizat că Dunărea ar putea deveni o importantă rută comercială după ce Imperiul Otoman a fost obligat, de către marile puteri, să îşi deschisă strâmtorile marine. Cu toate acestea, pentru ca navigarea pe Dunăre să fie sigură, albia fluviului trebuia să fie regularizată, iar acele stânci de sub strâmtoarea Porţile de Fier, care se aflau sub apă, să fie dinamitate.

Ambasadorul ungar a reamintit că în timp ce Széchenyi organiza regularizarea albiei Dunării, a avut dezbateri aprinse cu Lajos Kossuth. Acesta din urmă ar fi dorit să maghiarizeze celelalte popoare ale Ungariei, în schimb Széchenyi a considerat că naţiunile conlocuitoare ale maghiarilor au o identitate deja formată, un lucru care trebuie respectat. Potrivit lui Botond Zákonyi, maghiarii din Transilvania pot face referire la aceste concepţii ale lui Széchenyi atunci când doresc să se manifeste ca o comunitate şi îşi exprimă nevoia pentru instituţii comunitare.

Atunci când, în urmă cu 188 de ani, Széchenyi a navigat la Porţile de Fier cu "Desdemona", nu a reprezentat interese maghiare, sârbe sau bulgare, ci interesul comun al dezvoltării regiunii, a spus Réka Brendus, şef de departament în cadrul Secretariatului Ungar de Stat pentru Politici Naţionale. "Placa dedicată memoriei sale a ajuns sub apă, dar istoria a adus adevărul său la suprafaţă", a spus aceasta.

Inginerul Félix Barátki, reprezentantul Parcului Naţional "Porţile de Fier" şi-a exprimat speranţa ca placa memorială Széchenyi să devină o atracţie turistică, iar organizatorii excursiilor pe vapoare şi bărci să oprească în dreptul acesteia, pentru a spune povestea regularizării albiei Dunării.

Marinarii ştiu exact faptul că, pe apă, ei trebuie să se ajute unii pe alţii, a spus Gábor Jáki, preşedintele Asociaţiei Pro Navigatorii Maghiari. Acesta şi-a exprimat dorinţa ca spiritul ajutorului reciproc să se propage şi pe uscat.

Placa memorială de 600 de kilograme - pe care au montat-o pe perete alpinişti din Odorheiu Secuiesc - a fost sfinţită de István Csűry, episcop al Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, respectiv József-Csaba Pál, episcopul desemnat al diecezei romano-catolice de la Timişoara. La finalul evenimentului, organizatorii au aruncat coroane în apa Dunării.
(MTI)
 

Véleménye van? Szóljon hozzá!



Tetszett a cikk?

Ha igen, kérjük like-olja weboldalunkat!
Kövess minket a Facebookon!