La Cluj-Napoca a avut loc un flashmob pentru plăcuţele multilingve
Külföld, 2018.02.21
Grupul de iniţiativă Musai-Muszáj, care luptă pentru multilingvism, a organizat miercuri după-amiază, la Cluj-Napoca, un flashmob menit să atragă atenţia asupra faptului că, deşi în urmă cu un an instanţa a dat o sentinţă definitivă legată de inscripţionarea şi în maghiară a numelui oraşului Cluj-Napoca, până în acest moment doar patru din cele 16 astfel de plăcuţe au fost montate la intrările în oraş.
Participanţii care s-au întrunit miercuri după-masă, în centrul oraşului Cluj-Napoca, au dus în curtea primăriei o bicicletă dotată cu o plăcuţă cu inscripţii multilingve, apoi i-au pus un lacăt şi au lăsat-o în parcarea de biciclete a administraţiei locale. Organizatorii au declarat că bicicleta va rămâne expusă acolo, până în momentul în care toate plăcuţele vor fi amplasate.
Purtătorul de cuvânt al grupului de iniţiativă a spus că mesajul pe care doresc să-l transmită este că respectarea drepturilor minorităţilor şi executarea sentinţelor nu sunt lucruri opţionale. În materialele informative pe care le-au împărţit celor prezenţi, au specificat că i-au transmis prefectului judeţului Cluj să acţioneze în vederea păstrării statului de drept.
Într-o declaraţie dată postului de radio Realitatea FM, primarul Emil Boc recunoscuse că amplasarea plăcuţelor întârzie din motive tehnice, dar că eliminarea problemelor se află în curs.
Prin sentinţa emisă pe 21 februarie anul trecut, Tribunalul Cluj a dispus amplasarea de plăcuţe multilingve în română, maghiară şi germană, la intrările în oraş. Pe data de 7 aprilie, primarul Emil Boc a anunţat că nu poate contesta decizia. Tot atunci a declarat şi că deasupra plăcuţelor standard Cluj-Napoca - Kolozsvár - Klausenburg va amplasa şi o placă de piatră, prin care doreşte să facă referire la originea romană a oraşului. A adăugat că, la sfatul istoricilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, pe acestea va apărea o inscripţie în laţină: Municipium Aelium Napocense ab Imperatore Hadriano Conditum (117-138).
În ultimii 17 ani, amplasarea plăcuţelor multilingve la Cluj-Napoca a făcut obiectul a numeroase procese în instanţă, dar sentinţele finale au fost favorabile Primăriei care a respins ideea multilingvismului. Procesul, la care a făcut referire Musai-Muszáj, a fost iniţiat de Asociaţia Minority Rights din Cluj-Napoca, alăturându-se acestei acţiuni în instanţă şi 370 de locuitori din Cluj-Napoca.
Reclamantul a susţinut că, deşi Legea administraţiei publice locale, adoptată în 2001, prevede un prag de 20 la sută pentru minorităţi ca acestea să poată beneficia de anumite drepturi lingvistice, cei 50.000 de maghiari care trăiesc în Cluj-Napoca şi care reprezintă aproximativ 16 la sută din locuitorii oraşului, li se cuvine de asemenea dreptul pentru a se bucura de amplasarea unor plăcuţe în limba maghiară cu numele oraşului. Şi asta întrucât, în momentul adoptării legii, autorităţile locale ar fi trebuit sa ia în considerare datele recensământului din 1992, moment în care la Cluj-Napoca raportul maghiarilor era peste pragul prevăzut de lege. Legea prevede că folosirea limbii materne în administraţie, inclusiv inscripţionarea plăcuţelor cu numele localităţilor, sunt un drept dobândit pe care o minoritate nu o poate pierde nici dacă, între timp, ponderea minoritorităţii respective scade sub pragul prevăzut de lege.
Purtătorul de cuvânt al grupului de iniţiativă a spus că mesajul pe care doresc să-l transmită este că respectarea drepturilor minorităţilor şi executarea sentinţelor nu sunt lucruri opţionale. În materialele informative pe care le-au împărţit celor prezenţi, au specificat că i-au transmis prefectului judeţului Cluj să acţioneze în vederea păstrării statului de drept.
Într-o declaraţie dată postului de radio Realitatea FM, primarul Emil Boc recunoscuse că amplasarea plăcuţelor întârzie din motive tehnice, dar că eliminarea problemelor se află în curs.
Prin sentinţa emisă pe 21 februarie anul trecut, Tribunalul Cluj a dispus amplasarea de plăcuţe multilingve în română, maghiară şi germană, la intrările în oraş. Pe data de 7 aprilie, primarul Emil Boc a anunţat că nu poate contesta decizia. Tot atunci a declarat şi că deasupra plăcuţelor standard Cluj-Napoca - Kolozsvár - Klausenburg va amplasa şi o placă de piatră, prin care doreşte să facă referire la originea romană a oraşului. A adăugat că, la sfatul istoricilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, pe acestea va apărea o inscripţie în laţină: Municipium Aelium Napocense ab Imperatore Hadriano Conditum (117-138).
În ultimii 17 ani, amplasarea plăcuţelor multilingve la Cluj-Napoca a făcut obiectul a numeroase procese în instanţă, dar sentinţele finale au fost favorabile Primăriei care a respins ideea multilingvismului. Procesul, la care a făcut referire Musai-Muszáj, a fost iniţiat de Asociaţia Minority Rights din Cluj-Napoca, alăturându-se acestei acţiuni în instanţă şi 370 de locuitori din Cluj-Napoca.
Reclamantul a susţinut că, deşi Legea administraţiei publice locale, adoptată în 2001, prevede un prag de 20 la sută pentru minorităţi ca acestea să poată beneficia de anumite drepturi lingvistice, cei 50.000 de maghiari care trăiesc în Cluj-Napoca şi care reprezintă aproximativ 16 la sută din locuitorii oraşului, li se cuvine de asemenea dreptul pentru a se bucura de amplasarea unor plăcuţe în limba maghiară cu numele oraşului. Şi asta întrucât, în momentul adoptării legii, autorităţile locale ar fi trebuit sa ia în considerare datele recensământului din 1992, moment în care la Cluj-Napoca raportul maghiarilor era peste pragul prevăzut de lege. Legea prevede că folosirea limbii materne în administraţie, inclusiv inscripţionarea plăcuţelor cu numele localităţilor, sunt un drept dobândit pe care o minoritate nu o poate pierde nici dacă, între timp, ponderea minoritorităţii respective scade sub pragul prevăzut de lege.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!