Mişcarea Angajament Civic a pierdut procesul plăcuţelor stradale bilingve din Oradea
Külföld, 2018.02.02
Mişcarea Angajament Civic (CEMO) a pierdut, în primă instanţă, procesul intentat administraţiei locale din Oradea privind amplasarea de plăcuţe cu denumirea străzilor în română şi în maghiară.
Tribunalul Bihor a publicat pe site-ul oficial încheierea de joi, potrivit căreia cererea este parţial nefondată, parţial lipsită de obiect, însă a recunoscut calitatea procesuală a CEMO.
Enikő Szigeti, directorul executiv al CEMO a declarat telefonic pentru agenţia ungară de presă MTI că organizaţia a pierdut definitiv, la Satu Mare, şi în primă instanţă la Târgu Mureş şi la Oradea procesele privind plăcuţele stradale bilingve, motiv pentru care poate fi demonstrat şi în faţa forurilor internaţionale că România nu îşi respectă angajamentele luate în urma ratificării convenţiilor internaţionale.
Organizaţia a decis în urmă cu doi ani că va încerca să "obişnuiască" instanţele din România să aplice prevederile internaţionale privind apărarea drepturilor minorităţilor printr-o serie de "procese strategice". CEMO a dat în judecată primăriile din Târgu Mureş, unde populaţia maghiară este de 43 la sută, Satu Mare, unde 38 la sută dintre locuitori sunt maghiari şi Oradea, unde 24 la sută sunt maghiari pentru întârzierea amplasării de plăcuţe bilingve cu denumirea străzilor.
Legea administraţiei din 2001 prevede doar inscripţionarea denumirii localităţilor şi a instituţiilor în limba minorităţii, în localităţile în care ponderea acestei comunităţi depăşeşte 20 la sută din populaţie. În 2008 România a ratificat Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, prin care şi-a asumat că va folosi şi denumirea tradiţională a localităţilor. În baza unui raport de evaluare din 2012, specialiştii Cartei au subliniat că şi denumirea străzilor trebuie trecută în limba minorităţilor.
Experienţa CEMO pe parcursul proceselor a fost că instanţele din România privesc dreptul internaţional ca pe ceva opţional şi fac referire la legea administraţiei, care nu prevede şi plăcuţele stradale bilingve.
În încheierea de respingere a procesului intentat Primăriei Târgu Mureş judecătorul a stabilit că prin menţionarea cuvintelor "utca" (stradă) şi " tér" (piaţă) pe plăcuţele stradale în limba română administraţia locală respectă prevederile privind cerinţele bilingve. În motivaţia instanţei se menţionează şi că în Târgu Mureş există spaţii publice denumite după personalităţi maghiare, cum ar fi străzile Béla Bartók, János Arany sau Antal Nagy Budai.
Ratificarea convenţiilor internaţionale nu a adus schimbări la nivelul legilor locale, şi transpunerea convenţiei privind protecţia minorităţilor şi carta limbilor nu a produs nicio schimbare în practica juridică internă din România, a punctat directorul executiv al CEMO. Organizaţa se pregăteşte să facă recurs la sentinţele tribunalelor Mureş şi Bihor.
Enikő Szigeti, directorul executiv al CEMO a declarat telefonic pentru agenţia ungară de presă MTI că organizaţia a pierdut definitiv, la Satu Mare, şi în primă instanţă la Târgu Mureş şi la Oradea procesele privind plăcuţele stradale bilingve, motiv pentru care poate fi demonstrat şi în faţa forurilor internaţionale că România nu îşi respectă angajamentele luate în urma ratificării convenţiilor internaţionale.
Organizaţia a decis în urmă cu doi ani că va încerca să "obişnuiască" instanţele din România să aplice prevederile internaţionale privind apărarea drepturilor minorităţilor printr-o serie de "procese strategice". CEMO a dat în judecată primăriile din Târgu Mureş, unde populaţia maghiară este de 43 la sută, Satu Mare, unde 38 la sută dintre locuitori sunt maghiari şi Oradea, unde 24 la sută sunt maghiari pentru întârzierea amplasării de plăcuţe bilingve cu denumirea străzilor.
Legea administraţiei din 2001 prevede doar inscripţionarea denumirii localităţilor şi a instituţiilor în limba minorităţii, în localităţile în care ponderea acestei comunităţi depăşeşte 20 la sută din populaţie. În 2008 România a ratificat Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, prin care şi-a asumat că va folosi şi denumirea tradiţională a localităţilor. În baza unui raport de evaluare din 2012, specialiştii Cartei au subliniat că şi denumirea străzilor trebuie trecută în limba minorităţilor.
Experienţa CEMO pe parcursul proceselor a fost că instanţele din România privesc dreptul internaţional ca pe ceva opţional şi fac referire la legea administraţiei, care nu prevede şi plăcuţele stradale bilingve.
În încheierea de respingere a procesului intentat Primăriei Târgu Mureş judecătorul a stabilit că prin menţionarea cuvintelor "utca" (stradă) şi " tér" (piaţă) pe plăcuţele stradale în limba română administraţia locală respectă prevederile privind cerinţele bilingve. În motivaţia instanţei se menţionează şi că în Târgu Mureş există spaţii publice denumite după personalităţi maghiare, cum ar fi străzile Béla Bartók, János Arany sau Antal Nagy Budai.
Ratificarea convenţiilor internaţionale nu a adus schimbări la nivelul legilor locale, şi transpunerea convenţiei privind protecţia minorităţilor şi carta limbilor nu a produs nicio schimbare în practica juridică internă din România, a punctat directorul executiv al CEMO. Organizaţa se pregăteşte să facă recurs la sentinţele tribunalelor Mureş şi Bihor.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!