TV műsor

În cadrul procesului privind retrocedarea Bibliotecii Batthyaneum, Curtea de Apel Alba examinează sentinţe pronunţate la Debreţin

Külföld, 2017.12.06

Curtea de Apel Alba Iulia analizează pe baza unor sentinţe pronunţate la începutul secolului al XIX-lea la Debreţin, legalitatea respingerii de către Comisia specială de retrocedare a cererii înaintate de Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia privind retrocedarea Bibliotecii Batthyaneum.

Sentinţa pronunţată la Debreţin a fost luată în considerare în urma unei cereri depuse de Attila Komáromi, reprezentantul legal al arhidiecezei, în care acesta s-a referit la o lucrare ştiinţifică publicată în anul 1997 de Ileana Dârja, fosta directoare a Bibliotecii. Ea a arătat în această lucrare, printre altele, că după decesul episcopului Ignác (Ignaţiu) Batthány, fondatorul Bibliotecii, moştenitorii acestuia au intentat un proces Bisericii Catolice în vederea dobândirii presupusei moşteniri, dar sentinţa pronunţată în anul 1815 de către curtea de la Debreţin a reconfirmat dreptul de proprietate al bisericii.

Attila Komáromi a declarat miercuri agenţiei de presă MTI că o asemenea sentinţă ar putea constitui dovadă decisivă pentru Curtea de Apel Alba Iulia, fiindcă autorităţile statului român au respins cererea de retrocedare a Bibliotecii Batthyaneum pe motivul că episcopul a numit ca moştenitor testamentar nu numai biserica, ci şi "provincia Transilvania". Conform punctului de vedere al bisericii, expresia "provincia Transilvania" se referă tocmai la Arhiepiscopia Romano-Catolică din Transilvania. El a adăugat că actele care ar putea constitui dovezi decisive, sunt păstrate în Biblioteca Batthyaneum, iar biserica nu are acces la acestea.
El a spus că reprezentanţii Bibliotecii Batthyaneum au depus, cu ocazia înfăţişării anterioare, copiile unor sentinţe date la Debreţin în anii 1815, respectiv 1922, dar este discutabil dacă directoarea bibliotecii s-a referit la una dintre acestea. Attila Komáromi a explicat că nici data sentinţelor şi nici obiectul proceselor respective nu corespund celor arătate de Ileana Dârja, remarcând că sentinţele pronunţate la Debreţin şi depuse la dosar, se referă la chestiuni economice, nu la problema moştenirii.

Judecătorul Aurelian Mocan, purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel, a declarat agenţiei MTI că, în decursul dezbaterii de miercuri, curtea a dispus ca experţii ambelor părţi să traducă sentinţele pronunţate în limba latină la Debreţin. În plus, Curtea a hotărât trimiterea unei adrese oficiale către Ileana Dârja, prin care ea va fi întrebată dacă la scrierea lucrării a luat în considerare sentinţele depuse la dosar.

Biblioteca Batthyaneum de la Alba Iulia reprezintă cea mai valoroasă colecţie pentru care bisericile maghiare din Transilvania au depus cereri de retrocedare. Trei sferturi dintre codexurile şi incunabulele păstrate în România se regăsesc în această bibliotecă care dispune de 65 de mii de volume şi 1650 de manuscrise medievale. Unul dintre aceste manuscrise, numit Codex Aureus, care dateaza din anul 810, a fost asigurat la valoarea de 25 de milioane de dolari în anul 2002, când a fost transportat pentru scurt timp în Germania.

În septembrie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a obligat statul român la plata sumei de 25 de mii de euro, pentru că nici după 14 ani de procese nu a luat o decizie în legătură cu cererea de retrocedare referitoare la Biblioteca Batthyaneum. Actualul proces dezbătut în primă instanţă a început în noiembrie 2015.
(MTI)


Véleménye van? Szóljon hozzá!



Tetszett a cikk?

Ha igen, kérjük like-olja weboldalunkat!
Kövess minket a Facebookon!