Noul Cod administrativ al României ar clarifica şi drepturile minorităţilor de a-şi folosi limba maternă

Külföld, 2018.06.07

La propunerea UDMR, în proiectul noului Cod administrativ al României au fost incluse clarificări importante pentru comunitatea maghiară. Acestea se referă la inscripţiile în mai multe limbi ale denumirilor străzilor, pieţelor şi parcurilor, la comunicarea cetăţeanului cu autorităţile în limba maternă şi la interpretarea permisivă a legii, a anunţat UDMR în buletinul său informativ de joi.

Parlamentul României a înfiinţat, la jumătatea lunii aprilie, o comisie specială care să realizeze proiectul noului Cod administrativ, care ar urma să unifice legislaţia în domeniu cu privire la funcţionarea administraţiilor centrale şi locale, statutul funcţionarilor publici, gestionarea proprietăţilor publice şi organizarea serviciilor publice.

Conform liderului senatorilor UDMR, Attila Cseke, membru al comisiei din partea Uniunii, majoritatea social-democrată a guvernului a acceptat şi a inclus în proiectul noului cod, mare parte din propunerile reprezentanţilor comunităţii maghiare.

"La iniţiativa noastră, folosirea limbii materne se va aplica, printre altele, şi la inscripţionarea în mai multe limbi ale denumirilor străzilor, pieţelor şi parcurilor, la comunicarea cu prefecturile, vor exista formulare-tip unice în limba maternă prin care cetăţenii minoritari vor putea comunica cu autorităţile locale şi cele judeţene, iar în viitor, multilingvismul va putea fi asigurat şi în acele judeţe sau localităţi, unde procentul minorităţilor nu atinge pragul de 20 la sută", a spus Cseke.

Clarificările au fost necesare întrucât actuala Lege a administraţiei publice locale - care impune inscripţii în limba minorităţilor acolo unde numărul localnicilor minoritari atinge 20% - menţionează doar denumirile localităţilor şi numele instituţiilor. Deşi România a ratificat şi Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, deseori se întâmplă ca autorităţile, prin referire la legea administrativă, să saboteze amplasarea de inscripţii în mai multe limbi ale diverselor denumiri sau aplică soluţii care fac dovadă de rea-credinţă.
Peste pragul de 20% noul Cod administrativ ar extinde dreptul de a folosi limba maternă şi asupra prefecturilor, companiilor publice de transport local, furnizorilor de apă şi termoficare, în timp ce în administraţia publică ar exista formulare-tip în limbile materne ale minorităţilor, elaborate de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale şi care vor fi aprobate printr-o hotărâre de guvern.

Noul Cod administrativ va clarifica în mod echivoc faptul că deciziile consiliilor locale pot, de asemenea, să prevadă dreptul de a utiliza limba maternă şi în localităţile în care proporţia minorităţii în cauză nu atinge pragul de 20%. Pentru ilustrarea semnificaţiei acestei prevederi, Attila Cseke a amintit de cazul de la Câmpia Turzii, unde consiliul local a votat pentru amplasarea inscripţiilor bilingve, dar prefectul a contestat această decizie, iar instanţa a anulat hotărârea consiliului local, argumentând că nu există temei juridic din moment ce în localitate procentul maghiarilor nu atinge 20%.

Proiectul noului Cod administrativ va fi prezentat, luni, în plenul Senatului, după care va fi supus votului şi în Camera Deputaţilor, a specificat liderului senatorilor UDMR.
(MTI)
 

Véleménye van? Szóljon hozzá!



Tetszett a cikk?

Ha igen, kérjük like-olja weboldalunkat!
Kövess minket a Facebookon!