Emisiunea în limba maghiară a Studioului Teritorial de Radio Cluj a anunţat joi dispariţia plăcuţei. Postul de radio a publicat pe o reţea de socializare şi o fotografie în care se vede doar structura metalică sudată în locul scaunului, fără plăcuţa trilingvă.

Activiştii grupului de iniţiativă Musai-Muszáj au organizat miercuri un flash mob în cadrul căruia s-au deplasat din piaţa centrală a municipiului la sediul primăriei, împingând bicicleta, protestând împotriva faptului că deşi a trecut deja un an de la sentinţa judecătorească definitivă şi irevocabilă, doar 4 din cele 16 plăcuţe multilingve necesare au fost amplasate la intrările rutiere în oraş.

Prin comunicatul distribuit în cadrul acţiunii de tip flash mob, grupul de iniţiativă a precizat că bicicleta parcată "nu constituie nici măcar din întâmplare un panou publicitar sau o reclamă, ci o reprezentaţie în genul artei de performanţă care militează în spiritul libertăţii de exprimare pentru statul de drept" şi că ei vor considera îndepărtarea plăcuţei o violare a dreptului la libertatea de exprimare.

Prin sentinţa pronunţată în date de 21 februarie 2017, Tribunalul Cluj a dispus amplasarea de plăcuţe multilingve româno-maghiaro-germane, la intrările în oraş. În data de 7 aprilie, primarul Emil Boc a anunţat că nu va contesta decizia. Tot atunci a declarat că deasupra plăcuţelor standard Cluj-Napoca-Kolozsvár-Klausenburg va amplasa şi o placă de piatră, prin care doreşte să se facă referire la originea romană a oraşului.

În ultimii 17 ani, amplasarea plăcuţelor multilingve la Cluj a făcut obiectul a numeroase procese în instanţă, dar sentinţele definitive au fost favorabile Primăriei, care a respins ideea multilingvismului. Procesul, la care a făcut referire Musai-Muszáj, a fost iniţiat de Asociaţia Minority Rights, alăturându-se acestei acţiuni în instanţă şi 370 de locuitori din Cluj.
Reclamantul a susţinut că, deşi Legea administraţiei publice locale, adoptată în 2001, prevede un prag de 20 la sută pentru minorităţi ca acestea să poată beneficia de anumite drepturi lingvistice, celor 50.000 de maghiari care trăiesc în Cluj şi care reprezintă aproximativ 16 la sută din locuitorii oraşului, li se cuvine de asemenea dreptul de a se bucura de amplasarea unor plăcuţe în limba maghiară cu numele oraşului. Şi asta întrucât, în momentul adoptării legii, autorităţile locale ar fi trebuit să ia în considerare datele recensământului din 1992, potrivit cărora la Cluj proporţia maghiarilor depăşea pragul legal.

Între timp legea a fost amendată pentru a prevedea că folosirea limbii materne în administraţie, inclusiv inscripţionarea plăcuţelor cu numele localităţilor, reprezintă un drept dobândit pe care o minoritate nu o poate pierde nici dacă, între timp, ponderea minorităţii respective scade sub pragul prevăzut de lege.