Lucian Goga a explicat joi, într-o declaraţie acordată agenţiei de presă MTI, că şi-a îndeplinit sarcinile legale când a verificat dacă hotărârile Consiliului Local al Municipiului Târgu Mureş, referitoare la denumirile bilingve ale stăzilor, corespund cerinţelor legale, şi a ajuns la concluzia, că niciuna dintre hotărâri nu trece prin filtrul legalităţii.

Prefectul a mai adăugat că instituţia pe care o conduce a semnalat obiecţiile sale în urmă cu două săptămâni Consiliului Local Tg-Mureş şi a dispus ca, în termen de 30 de zile, greşelile să fie remediate. Dintre nelegalităţile semnalate a amintit că Legea administraţiei publice locale din România prevede inscripţionarea bilingvă doar în cazul denumirilor localităţilor şi instituţiilor publice în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul populaţiei minoritare depăşeşte pragul de 20%. Legea în cauză nu se referă şi la denumirea străzilor, a declarat prefectul.

El speră că aleşii locali vor reveni asupra deciziei şi o să elimine greşelile semnalate. Acesta a mai adăugat că, în caz contrar, va fi nevoit să ceară în contencios administrativ anularea ambelor hotărâri.

În data de 26 octombrie, Consiliul Local Târgu Mureş a adoptat două hotărâri privind inscripţionarea bilingvă a denumirilor străzilor. Proiectul iniţiat de Partidul Oamenilor Liberi (POL) prevede afişarea unor plăcuţe pe care să fie trecute denumirile străzilor şi în limba maghiară. Potrivit proiectului Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), denumirea maghiară va fi inclusă în numele oficial al străzii. Conform explicaţiilor date de UDMR asta ar însemna ca, de exemplu, strada Tineretului (Ifjúság) să apară nu doar pe plăcuţe în două limbi ci să devină strada Tineretului - Ifjúság şi în actele oficiale. Ambele partide şi-au votat reciproc iniţiativele şi astfel, Consiliul Local a aprobat ambele propuneri.

Deputatul Levente Vass, preşedintele organizaţiei UDMR Tg-Mureş a declarat joi pentru MTI că prefectul a adus argumente ridicole în ceea ce priveşte propunerea UDMR. Unul dintre acestea este că denumirea bilingvă a străzilor ar fi prea lungă şi astfel, nu va fi suficient spaţiu pentru introducerea acesteia în actele de identitate.

Mark Christian Hermann, consilier local din partea POL, a declarat într-un interviu acordat cotidianului Krónika, că nu vor retrage hotărârea, sunt dispuşi să lupte pentru ea în contencios, şi dacă nu vor reuşi să obţină dreptate în România, atunci vor apela la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.

Legea administraţiei publice locale din România prevede din 2001 ca în localităţile în care numărul populaţiei minoritare depăşeşte pragul de 20%, inscripţionarea să fie şi în limba minorităţii respective. Legea face referiri doar la denumirea localităţilor şi a instituţiilor, nu şi la denumirea străzilor. România a ratificat însă în 2008 Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, prin care s-a angajat pentru folosirea denumirilor tradiţionale de străzi ale minorităţilor şi, dacă este cazul, să fie tradusă şi denumirea oficială. În raportul din 2012 despre România, specialiştii cartei au specificat că denumirile nu se referă doar la numele localităţilor. Tot ei au exemplificat că nu este suficient să se scrie după numele în română a străzii cuvântul "utca" (stradă în limba maghiară - red.), ci trebuie tradusă şi numele străzii în limba maghiară.

La Tg-Mureş comunitatea maghiară a devenit minoritară în urma valului de emigrare produs de conflictul interetnic din 1990, astfel la recensământul din 2011 procentul maghiarilor era de 43% din totalul populaţiei.