László Dávid, rectorul Universităţii Sapientia care este subvenţionată de statul maghiar, a dat o declaraţie cotidianului de limbă maghiară din Transilvania, Krónika. Declaraţia urmează afirmaţiei făcute vinerea trecută de Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politicile naţionale în cadrul Oficiului Prim-Ministrului Ungariei, conform căreia guvernul ungar a luat în considerare crearea unei structuri noi în care să se desfăşoare învăţământul superior medical în limba maghiară.

Secţia maghiară din cadrul UMF Târgu Mureş, înfiinţată iniţial ca universitate cu predare în limba maghiară, a fost pusă în dificultate după ce conducerea universităţii, formată în majoritate din cadre didactice de etnie română, invocând autonomia instituţională, a refuzat punerea în aplicare a acelor prevederi ale Legii învăţământului, care sunt importante pentru comunitatea maghiară, iar miercurea trecută a adoptat o hotărâre referitoare la fuzionarea cu Universitatea "Petru Maior".

În opinia rectorului László Dávid, încorporarea învăţământului superior medical în limba maghiară în structura Universităţii Sapientia, ar presupune asigurarea unor resurse financiare importante şi condiţii instituţionale aparte, în plus, procedura ar necesita foarte mult timp. Ar fi nevoie nu nu numai de o clădire nouă, ci şi de un spital care beneficiază de dotări adecvate şi de un personal bine instruit. Rectorul Universităţii Sapientia a afirmat că ar minţi dacă ar spune că a aflat doar din auzite de ideea înglobării învăţământului superior medical în limba maghiară în Universitatea Sapientia, dar nu ar spune adevărul nici dacă ar susţine că a purtat discuţii referitoare la planuri concrete.

În opinia lui László Dávid, persoanele abilitate ar avea datoria să încerce să salveze secţia maghiară a UMF Târgu Mureş. El a considerat că lupta trebuie continuată până ce învăţământul de limbă maternă se poate dezvolta în mod corespunzător şi studenţii nu suferă.

"Chiar dacă Universitatea Sapientia şi-ar asuma sarcina formării de medici şi farmacişti, aş simţi o lipsă imensă. Profesorii noştri maghiari entuziaşti şi renumiţi au creat şi au construit cu şaptezeci de ani în urmă o instituţie, care şi-a dobândit renumele, a dat prestigiu oraşului şi regiunii, iar noi renunţăm la ea şi o părăsim? Această situaţie ar reprezenta o problemă şi o povară psihică mult mai mare pentru mine decât ridicarea unor clădiri, începerea cursurilor şi acreditarea specialităţilor" - a spus rectorul.

Articolul din cotidianul Krónika a amintit şi faptul că planul construirii unui spital universitar necesar învăţământului poate fi combinat cu planurile construirii unor spitale în Transilvania. István Csűry, episcopul Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului a propus deja în anul 2010 ridicarea la Oradea - cu sprijin financiar din partea statului maghiar - a unui spital maghiar transilvănean. Biserica reformată a cumpărat deja un teren de 3,5 hectare în acest scop şi a comandat studiul de fezabilitate, care a fost elaborat între timp.

O organizaţie din Ungaria, Fundaţia Serviciul de Caritate Secuiesc, a solicitat unor medici renumiţi, precum şi unor specialişti în coordonarea spitalelor şi în managementul sistemului sanitar să evalueze situaţia sistemului sanitar din Ţinutul Secuiesc şi să formuleze propuneri de dezvoltare. Specialiştii au propus înfiinţarea la Miercurea Ciuc a unui centru de diagnoză şi sănătate dotat cu tehnologie ultramodernă, care s-ar racorda la structurile sanitar-medicale existente.