Preşedintele CNS a dat o declaraţie pentru agenţia ungară de presă MTI miercuri la prânz, cu aproximativ 36 de ore înainte de expirarea termenului, când numărul semnăturilor colectate online a depăşit 700 000. Încă 220 000 de semnături adunate pe suport de hârtie se află deja în posesia lor, dar mai sunt multe locuri de unde nu au putut fi colectate colile cu semnături, a mai punctat Balázs Izsák. Potrivit regulamentului iniţiativelor cetăţeneşti, acestea trebuie prezentate în termen de trei luni de la încheierea colectării semnăturilor. A fost făcută o solicitare către Comisia Europeană (CE) pentru a prelungi termenul-limită, întrucât din cauza epidemiei de coronavirus, adunarea semnăturilor pe suport de hârtie a devenit imposibilă încă din martie, totodată nu s-a reuşit nici adunarea colilor cu semnăturile deja obţinute, iar în câteva state membre ale UE, ultimul val al colectării nu a avut loc deloc, din cauza faptului că nu s-au putut deplasa acolo, a mai adăugat preşedintele CNS.
Izsák Balázs a mai spus că, de altfel, CE a şi precizat că problema le este cunoscută şi sunt afectate şi alte iniţiative cetăţeneşti, astfel că se are în vedere prelungirea termenului. Preşedintele CNS a aflat, din informaţiile care au ajuns în presă, că un anunţ cu privire la prelungire ar urma să aibă loc la data de 15 mai. CNS a solicitat o prelungire cu şase luni, însă şi în cazul în care colectarea ar fi prelungită doar cu perioada în care a avut loc carantina, există o şansă reală ca toate criteriile să fie îndeplinite, a spus Balázs Izsák.
Acesta a mai constatat că săptămâna trecută a avut loc un fel de reacţie în lanţ în ceea ce priveşte semnăturile, au existat şi zile în care în decursul a 24 de ore au fost adunate 93 000 de de semnături. Întrebat de MTI dacă acest proces a fost impulsionat şi de reacţia de împotrivire pe care maghiarii au avut-o faţă de declaraţiile antimaghiare ale preşedintelui Klaus Iohannis, Izsák a spus: doar parţial, acesta nefiind un factor decisiv. "Societatea maghiară s-a trezit în ultimul moment", a spus. Potrivit preşedintelui CNS, declaraţiile lui Klaus Iohannis au venit ca reacţie faţă de proiectul pentru autonomie elaborat de CNS, astfel că, de fapt, şi reacţia maghiarilor este un rezultat indirect al muncii depuse de Consiliu.
În opinia lui Balázs Izsák, există şanse ca până la termenul-limită de joi miezul nopţii, cele un milion de semnături necesare pentru sprijinirea iniţiativei să fie adunate şi pe internet. Acum, eforturile se concentrează asupra îndeplinirii acestui criteriu. Cu toate acestea, a recunoscut că criteriul reprezentativităţii teritoriale nu prea mai poate fi îndeplinit în următoarele ore.

Pentru ca CE să considere valabilă colectarea de semnături, este nevoie ca într-un sfert dintre statele membre ale UE, adică în şapte ţări, semnăturile să depăşească de 750 de ori numărul parlamentarilor europeni din ţara respectivă. Până acum, această cerinţă a fost îndeplinită în trei ţări: Ungaria, România şi Slovacia. Apoi urmează Suedia, dar şi acolo au fost adunate doar 18% din semnăturile necesare. În Austria procentul este 12%, în Germania 10%, iar în Danemarca şi în Irlanda 6%.
Acum, în fiecare oră se adună un număr egal sau chiar mai mare de semnături, cu cel al pragului din Croaţia sau Austria, astfel că, dacă va exista o prelungire, criteriile teritoriale pot fi îndeplinite, a menţionat preşedintele CNS.

La întrebarea MTI, Balázs Izsák a recunoscut că şi distribuirea pe ţară a semnăturilor arată că problema regiunilor naţionale a rămas o problemă maghiară, şi că nu a devenit o problemă cu adevărat europeană. În opinia sa, acest lucru se explică prin faptul că, atunci când au încercat să pună bazele cooperării regionale europene, au pornit pe un drum complet nou. Şi asta întrucât, până acum, mişcările etnoregionale au luptat pentru drepturile lor în interiorul statelor. "Ne aflăm într-o zonă complet nouă, formăm o nouă cale, şi se pare că pentru asta, un an nu este suficient", a explicat preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), care a pornit iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale.

Esenţa iniţiativei este acela ca la alocarea fondurilor de coeziune ale UE pentru reducerea decalajului economic să se ţină cont şi de caracteristicile naţionale şi culturale ale regiunilor.