Anterior, comisia de administraţie publică a Senatului a dat aviz negativ pentru proiectul de lege, după ce la dezbaterea de săptămâna trecută, aproape toţi vorbitorii români şi-au exprimat dezacordul.

La dezbaterea în plen, vorbitorii partidelor din România au numit proiectul de lege - care ar reinstaura scaunele, ar introduce proces decizional şi autoguvernare de tip regional, respectiv ar oficializa şi folosirea limbii maghiare în regiunea istorică a Ţinutului Secuiesc, care include o parte din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş - una contrară constituţiei ţării, unii dintre aceştia considerând chiar jignitoare introducerea unei asemenea iniţiative în anul centenarului.

Senatul, care a avut ultimul cuvânt de spus în privinţa sorţii proiectului de lege, a votat, marţi, în plen, confirmând, cu 96 de voturi, propunerea de respingere din raportul comisiei de administraţie publică. Toate cele 9 voturi care au susţinut proiectul de lege au aparţinut membrilor grupului parlamentar al UDMR.

După vot, Gheorghe Baciu, senatorul de Covasna al PMP a numit Ţinutul Secuiesc "himeră", şi a mulţumit colegilor săi senatori români, că au apărat integritatea teritorială a României şi că au eliminat pericolul apariţiei unei "găuri negre" în România.

László Ödön Fejér, viceliderul grupului parlamentar al UDMR a atras atenţia asupra numeroaselor regiuni istorice ale ţării: Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia, Banatul, Bucovina, Pământul Crăiesc şi Ţinutul Secuiesc, adăugând că nu doar secuii au avut parte de autonomie timp de o mie de ani, ci şi saşii, cărora România de astăzi le datorează cele mai frumoase oraşe ale sale: Sibiu, Braşov, Sighişoara şi Mediaş.

Politicianul maghiar a arătat că UDMR a votat în favoarea unei descentralizări reale, pentru regiunile istorice, pentru o Românie prosperă şi pentru un dialog real al etniilor care o populează, exprimându-şi, totodată, şi speranţa că, data viitoare, şi majoritatea va vota pentru acestea.

Despre statutul privind autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, în Parlamentul României, s-a votat, pentru prima oară, în 2004; în 2012 s-a votat cu privire la un proiect legislativ revizuit. Proiectele legislative, pe care le-au iniţiat câţiva dintre reprezentanţii UDMR, au fost respinse, cu ambele ocazii, fără dezbatere, cu niciun vot pentru din partea politicienilor români.

Înainte de campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2014, UDMR a iniţiat o dezbatere publică asupra unui proiect de lege elaborat de experţii uniunii, care prevedea autonomie teritorială pentru Ţinutul Secuiesc, dar care nu a fost prezentat, nici de atunci, parlamentului.