Secretarul de stat a mulţumit ceangăilor din Zona Ghimeşului (Valea Trotuşului) fidelitatea faţă de patrie şi naţiune, faţă de limba şi cultura maghiară, precum şi faţă de tradiţiile pe care le păstrează. El a adăugat: guvernul maghiar a încercat să-şi exprime recunoştinţa pentru această fidelitate oferind sprijin financiar pentru renovare. Miklós Soltész a remarcat: ceangăi din Zona Ghimeşului vor avea sarcina de a umple centrul comunitar şi de a făuri o comunitate. Dacă vor reuşi acest lucru, va merita să vină vizitatori şi în continuare din Ungaria şi din toate colţurile lumii în Valea Trotuşului. Secretarul de stat a afirmat: cei ce creează stabilimente care încheagă comunităţi şi păstrează identitatea naţională în Transilvania pot conta pe sprijinul Ungariei.

József Salamon, preotul paroh din Ghimeş-Făget a reamintit că această clădire a funcţionat ca "biserică provizorie", până ce între anii 1974 şi 1976 a fost construită lângă ea biserica parohială centrală a comunei. Anterior, nu au existat biserici în Ghimeş-Făget, decât departe de centrul localităţii, în văile strâmte ale afluenţilor râului Trotuş.

Comuna Ghimeş-Făget, cu populaţie majoritar maghiară, este una dintre cele mai estice localităţi ale Transilvaniei. Gara de căi ferate a comunei a fost staţia de frontieră maghiară de odinioară situată pe calea ferată ce lega Ungaria de Moldova. În anul 1968, cu ocazia reorganizării administrativ-teritoriale a României, comuna a fost alipită judeţului Bacău şi separată de localităţile Lunca de Jos şi Lunca de Sus împreună cu care formează zona etnoculturală Ghimeş.