Manifestarea începe în mod tradiţional la ora semnării tratatului de pace şi are loc în Parcul Elisabeta, în zona în care era arborat odinioară în bernă steagul Regatului Ungariei, a relatat agenţiei ungare de presă MTI Zoltán Gazda, preşedintele Consiliului Secuiesc din Scaunul Sepsi. Organizatorul principal a adăugat că, la cererea organizatorilor, clopotele bisericilor din oraş au bătut şi la începutul manifestării comemorative din acest an.

După cum a arătat portalul de ştiri de limbă maghiară, Maszol.ro: liderii şi reprezentanţii locali ai partidelor şi organizaţiilor politice ale comunităţii maghiare au rostit cuvântări cu ocazia evenimentului de la Sfântu Gheorghe.

Erika Benkő, deputat de Sfântu Gheorghe din partea UDMR a declarat: "trebuie să ajungem în situaţia în care România va respecta ceea ce [ni] s-a promis în anul 1918; iar în traducere acestea înseamnă autonomie, adică: ridicarea limbii maghiare la rang de limbă oficială regională, păstrarea la nivel local/regional a cuantumurilor de impozite plătite, precum şi deciderea aici, acasă şi nu la Bucureşti a problemelor importante din punctul nostru de vedere".

Preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), József Bálint a accentuat: nu are nici un rost să ne exprimăm nemulţumirile dacă "ne vindem casele, ne închidem şcolile şi ne lăsăm fii să plece".

În opinia preşedintelui organizaţiei municipale Sfântu Gheorghe a Partidului Civic Maghiar (PCM), Gábor Levente Nagy, cei care au dobândit Ardealul, se tem încă şi acum. Această temere este semnalizată şi de faptul că de îndată ce autorităţile române zăresc un drapel al Transilvaniei la Cluj, aplică o amendă pentru folosirea ei, deşi cu o sută de ani în urmă românii din Ardeal au defilat la Alba Iulia tocmai cu acest stindard, a opinat politicianul.

Zoltán Gazda, preşedintele organizaţiei CNS din Scaunul Sfântu Gheorghe a reamintit că teritoriile rupte din Regatul Ungariei au fost dobândite de ţări, care "nu au avut nimic de-a face" cu democraţia şi au avut o singură intenţie "să ne macine cu încetul". El şi-a exprimat nemulţumirea că începând cu aderarea României la UE, drepturile de care beneficiază comunitatea maghiară din Transilvania nu au fost extinse, ci dimpotrivă ştirbite; iar Uniunea Europeană nu cere României socoteală pentru aceste neglijenţe.

Manifestarea de la Sfântu Gheorghe, la care au participat aproximativ 250 de persoane, s-a încheiat cu intonarea imnului naţional maghiar şi al celui secuiesc.