Preşedintele CNS a vorbit la o conferinţa de presă susţinută duminică, la Cluj-Napoca, alături de invitaţii catalani, basci, italieni şi maghiari transilvăneni care au luat cuvântul sâmbătă, cu ocazia comemorării Zilei Libertăţii Secuilor. El a spus că în ultimii cinci ani au trebuit să lupte printr-un întreg şir de procese împotriva autorităţilor române pentru dreptul la protestul din 10 martie şi această bătălie a fost câştigată.

În legătură cu interdicţia impusă lui Attila Dabis, însărcinatul cu afaceri externe al CNS, Balázs Izsák a declarat că autorităţile române încă nu au înţeles că presiunea exercitată asupra secuilor va avea tocmai efectul opus, adică le va consolida voinţa.

László Tőkés, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a subliniat că Partidul Oamenilor Liberi (POL), înfiinţat la Târgu Mureş şi care urmăreşte ţeluri regionale, a salutat demonstraţia şi s-a solidarizat cu secuimea. El a considerat că acest gest arată în direcţia unei colaborări româno-maghiare în Transilvania. Acesta a remarcat că, până în prezent, Bucureştiul a reuşit să-i dezbine pe maghiarii şi pe românii transilvăneni, deşi este mare nevoie de o colaborare regională româno-maghiară.

Zsolt Szilágyi, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), a considerat că Guvernul României destabilizează România prin negarea importanţei dialogului pe care ar trebui să-l aibă cu maghiarii transilvăneni privind aspiraţiile autonomiste.

Atât Jordi Xucla i Costa, deputat din partea Partidului Democrat European din Catalonia în Camera Inferioară a Congresului Deputaţilor, cât şi Jokin Bildarratz Sorron, membru din partea Partidului Naţional Basc în Senatul spaniol, şi Gio Paolo Baglioni, reprezentantul biroului din Bruxelles a Alianţei Libere Europene (EFA), i-au asigurat pe secui că sunt solidari şi îi sprijină. Toţi au argumentat că autonomia înseamnă desăvârşirea democraţiei.

Răspunzând la o întrebare, László Tőkés a anunţat că va iniţia o întâlnire cu Preşedintele României şi cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, la care, alături de Balázs Izsák, ar dori să-i confrunte pe liderii acestor instituţii cu privire la aspiraţiile autonomiste maghiare. "Acum o sută de ani noi nu am fost întrebaţi despre dorinţele noastre. Ar fi momentul, după o sută de ani, să fim întrebaţi şi noi", a adăugat acesta.

Balázs Izsák consideră că statul român dă dovadă de slăbiciune pentru că nu îndrăzneşte să poarte un dialog despre autonomie. "Doresc ca statul român să devină puternic pentru a se putea ridica la nivelul dialogului. Noi suntem pregătiţi pentru dialog", a declarat preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc.