Preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a ţinut un discurs în faţa mai multor mii de persoane fiind unul dintre vorbitorii comemorării Zilei Libertăţii Secuilor, desfăşurate la Monumentul Secuilor Martiri de la Târgu Mureş. El a declarat: Ungaria întinde o mână României în semn de frăţie, iar maghiarii din Transilvania fac acelaşi lucru cu românii alături de care trăiesc. "Suntem pregătiţi de dialog, de înţelegere".

László Tőkés a adăugat: maghiarii din Transilvania respectă punctele referitoare la maghiari cuprinse atât în Rezoluţia de la Alba Iulia, cât şi în Tratatul privind minorităţile semnat la Paris în 1919, şi se aşteaptă ca Parlamentul României să adopte proiectul de lege despre autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

Preşedintele CNMT a afirmat: declaraţia prin care partidele maghiare şi-au asumat armonizarea programelor referitoare la autonomie nu este suficientă. El a considerat Ziua Libertăţii Secuilor un pas în direcţia cooperării efective, deoarece "politicienii de bine" din cadrul UDMR s-au alăturat organizatorilor.

Cei prezenţi şi-au exprimat dezacordul faţă de măsura autorităţilor româneşti de a împiedica accesul în România al lui Attila Dabis, însărcinatul cu afaceri externe al Consiliului Naţional Secuiesc (CNS).

Jordi Xucla i Costa, deputat din partea Partidului Democrat European din Catalonia în Congresul Deputaţilor (camera inferioară a legislativului spaniol), a considerat scandaloasă interdicţia impusă faţă de Attila Dabis. El a declarat că va relata cele întâmplate forurilor europene. Politicianul catalan i-a atenţionat pe cei prezenţi că secuii şi catalanii trebuie să fie de două ori mai deştepţi, de două ori mai perseverenţi şi de două ori mai buni strategi decât populaţia majoritară a ţărilor în care trăiesc pentru a-şi putea cuceri libertatea.

Jokin Bildarratz Sorron, membru din partea Partidului Naţional Basc în Senatul spaniol, a oferit momente de neuitat participanţilor cântând un cântec popular basc despre libertatea unei păsări. Vorbind în numele Alianţei Libere Europene, Gio Paolo Baglioni a dat ca exemplu Italia afirmând: nu este adevărat că într-un stat unitar şi indivizibil nu pot exista autonomii teritoriale. "Dacă noi am reuşit să acceptăm că statul în care trăim este un stat al naţionalităţilor, de ce nu ar putea şi România să procedeze la fel", a spus politicianul italian.

Zsolt Szilágyi, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania a considerat cauza autonomiei secuieşti o cauză a tuturor maghiarilor, fiindcă - în formularea sa - "dacă secuii sunt puternici, maghiarii devin puternici, iar dacă maghiarii sunt puternici şi Transilvania devine puternică". Politicianul PPMT a opinat că Bucureştiul se opune autonomiei secuieşti, deoarece se teme că va avea un succes mai mare decât guvernarea centralizată.
Attila Szabolcs, vicepreşedintele comisiei pentru solidaritatea naţională maghiară din cadrul Parlamentului Ungariei a evocat clipa în care, cu cinci ani în urmă, în calitate de primar al sectorului Budafok din Budapesta a arborat steagul secuiesc pe clădirea primăriei. El a afirmat că steagul a devenit între timp simbolul libertăţii şi solidarităţii, de care este mare nevoie şi astăzi.
Partidul Oamenilor Liberi (POL), formaţiune politică înfiinţată la Târgu Mureş, a salutat Ziua Libertăţii Secuilor printr-o scrisoare. Dan Maşca, preşedintele partidului regional româno-maghiar a numit secuii "vârful de lance" al mişcărilor regionale din România.

După depunerea coroanelor de flori, mulţimea s-a deplasat pe o distanţă de 2,5 km pentru a înmâna la sediul Prefecturii petiţia adoptată cu ocazia manifestării.