Declaraţia politicianului ungar a fost făcută la o dezbatere a liderilor partidelor maghiare din Transilvania, care a avut loc la Cluj-Napoca, sâmbătă seara. Németh a spus: Ungaria de ani de zile lucrează la formarea unei construcţii a Europei Centrale, iar Budapesta ar atrage şi România în această colaborare. În opinia sa, dacă România ar dori să participe, nu poate ocoli cooperarea cu maghiarii şi cu Ungaria. Potrivit lui Zsolt Németh, reticenţa Bucureştiului este legată de problema maghiarilor din Transilvania.

Acesta a considerat că în relaţia româno-maghiară "a fost spartă gheaţa, relaţiile dintre cele două ţări, ajunse la o stare de îngheţ în 2012, au început să se topească". Acesta a spus că începutul următorului ciclu bugetar al Uniunii Europene, preşedinţia UE, care în primul semestru al anului 2019 îi va reveni României, respectiv stabilirea interconectărilor din domeniul energetic, reprezintă deopotrivă oportunităţi de cooperare. "Începe să se contureze un fel de Europă Centrală", a spus politicianul ungar.

Preşedintele Comisiei de politică externă a parlamentului de la Budapesta a comentat declaraţia cu spânzurătoarea a prim-ministrului Mihai Tudose, spunând: "are dreptul să aleagă această formă de sinucidere politică, (.) deoarece în Europa, politicienii nu prea supravieţuiesc unei asemenea declaraţii".

Zsolt Németh a salutat alianţa partidelor maghiare din Transilvania şi a catalogat textul rezoluţiei comune privind armonizarea conceptelor de autonomie, ca fiind bogat în conţinut. A mai spus că alegerile parlamentare din Ungaria care vor avea loc în aprilie, au o miză şi pentru maghiarii din Transilvania. "Dacă dorim să dezvoltăm programele pe care le-am început, este esenţială ca acele forţe politice să obţină un nou mandat, care au declanşat aceste programe", a spus Németh.

Şi în opinia lui Bálint Porcsalmi, preşedintele executiv al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), România şi Ungaria vor fi nevoite, mai devreme sau mai târziu, să coopereze, întrucât interesele lor economice sunt comune. Deocamdată însă, în locul cooperării regionale, România pune în prim-plan geopolitica şi parteneriatul strategic cu Statele Unite, ceea ce nu este favorabil maghiarilor din Transilvania. Politicianul UDMR a considerat că pentru maghiarii din Transilvania este vital ca relaţiile dintre România şi Ungaria să se îmbunătăţească, deoarece, în loc să fie pod de legătură între cele două ţări, comunitatea maghiară reprezintă momentan "câmp de luptă" în relaţia dintre Bucureşti şi Budapesta.

În opinia lui Tibor T. Toró, preşedintele executiv al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), anul centenarului unirii dintre Transilvania şi România a început bine. A amintit că partidele maghiare din Transilvania au reuşit să se unească în vederea semnării rezoluţiei privind armonizarea conceptelor de autonomie, iar ameninţarea cu spânzurătoarea, venită din partea prim-ministrului Mihai Tudose, a avut ca efect întărirea solidarităţii dintre maghiari.

Zsolt Biró, preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM) a declarat că partidul său menţine de ani de zile pe ordinea de zi problema Rezoluţiei de la Alba Iulia din 1918, care declară unilateral unificarea Transilvaniei cu România, întrucât aceasta poate fi punctul de plecare al revendicărilor maghiarilor. A mai adăugat că politicienii români degeaba spun că documentul nu are implicaţii juridice, românii au datoria morală de a îndeplini promisiunile făcute acum o sută de ani maghiarilor, a susţinut liderul PCM.