Politicianul ungar a subliniat că pe lângă criza economică cauzată de epidemia de coronavirus şi de război, acţiunile economice ale Ungariei sunt influenţate semnificativ şi de disputele cu caracter politic. Ministrul finanţelor a spus că o astfel de dispută politică este, printre altele, cea despre fondurile UE. Însă dacă angajamentele Guvernului Ungariei vor fi îndeplinite, la mijlocul lunii noiembrie disputele pe tema fondurilor de redresare vor fi soluţionate, a spus Varga.

Mihály Varga a avertizat că în lumina inflaţiei, a exploziei preţurilor la energie şi la materiile prime, a secetei şi a migraţiei, "ne aşteaptă un deceniu dificil". "Aceste crize indică faptul că poate să apară o criză de datorii şi de finanţare nemaivăzută", a subliniat ministrul. Acesta a adăugat, de asemenea, că probleme poate să întâmine orice ţară cu datorii mari.

Ministrul ungar al Finanţelor a explicat că cele mai importante două elemente de vulnerabilitate economică ale unei ţări sunt aprovizionarea cu energia şi cu alimente. Ungaria are o industrie alimentară puternică, astfel că din acest punct de vedere, vulnerabilitatea ţării este limitată. Însă în ceea ce priveşte energia, "suntem mult mai vulnerabili", a spus Varga. Creşterea drastică a preţurilor la energie a creat o situaţie "anormală", pentru care nu am avut cum să ne pregătim, a spus oficialul ungar.

Mihály Varga a relatat că "va trebui umblat" la bugetul de anul viitor; anii 2022-2023 vor fi o perioadă dificilă, însă începând cu 2024, economia maghiară poate reveni la nivelul de creştere la care se afla înainte. Pentru anul acesta, guvernul maghiar a planificat un deficit bugetar de 4,9%, însă a decis să achiziţioneze o cantitate semnificativă de gaze suplimentare în acest an, iar acest cost va majora deficitul, astfel la finalul anului deficitul bugetar va fi de 6,1% din PIB.