Zoltán Kántor: Ritmul dezvoltării politicilor naţionale este prea lent în comparaţie cu depopularea

Belföld, 2018.04.23

Pentru a avea politici naţionale de succes este nevoie de muncă sistematică şi inovativă, a declarat luni la Szeged directorul Institutului de Cercetare pentru Politici Naţionale.

Zoltán Kántor a afirmat în cadrul unei conferinţe de la Universitatea din Szeged (SZTE) că politicile naţionale servesc creşterii comunităţilor din afara graniţelor în scopul dăinuirii lor pe termen lung. Maghiarii de peste hotarele Ungariei au nevoie de instituţii, lucru realizabil prin colaborarea dintre comunităţi şi statul ungar.

"Ne îndreptăm într-o direcţie bună, dar foarte lent comparativ cu ritmul în care scad comunităţile de maghiari de peste hotare", a formulat specialistul. Potrivit recensământelor în fiecare deceniu se înregistrează o scădere de zece procente, cel mai mare pericol fiind în comunităţile răsfirate, a atras atenţia Kántor.

Protejarea minorităţilor este în mod fundamental sarcina statelor în care trăiesc acestea. În Slovacia, România şi Serbia cea mai numeroasă minoritate este cea maghiară, aşadar şi politicile acestor ţări în ceea ce priveşte minorităţile se ocupă în principiu de aceasta, a declarat Zoltán Kántor.

Strategia privind politicile naţionale adoptată în 2011 de către Conferinţa Permanentă Maghiară şi-a desemnat drept scop creşterea numerică şi economică, precum şi dezoltarea spirituală şi juridică. Cei patru stâlpi ai politicilor naţionale sunt strângerea relaţiilor maghiaro-maghiare, sistemul de sprijinire demografică şi a educaţiei şi culturii, programele de dezvoltare economică demarate în 2014, precum şi extinderea drepturilor minorităţilor.

Richárd Gyémánt, lectorul catedrei de demografie din cadrul SZTE a explicat în prelegerea sa că dintre cele patru mari comunităţi maghiare de peste hotare, cea din Voivodina se află în situaţia cea mai proastă. La recensământul din 2002 293 de mii s-au declarat maghiari, adică 3,9 la sută din toată populaţia Serbiei, iar la numărătoarea din 2011 erau 253 de mii, adică ponderea a scăzut la 3,5 procente. Printre motivele depopulării, cercetătorul a enumerat migraţia, cauzată acum de motive economice, iar în trecut de războiul din zona Iugoslaviei. Cele mai izbitoare pierderi cauzate de migraţie sunt în satele din Bačka de vest şi Banat, ambele din Serbia.

Institutul de Statistică din Serbia nu a publicat oficial rezultatele recensământului din 2011, pe localităţi. Pe marginea cifrelor cunoscute, s-a dovedit că din cele 466 de localităţi doar în 78 (54 în zona Bačka, 22 în Banat şi două din regiunea Srem) populaţia majoritară e maghiară.

Richárd Gyémánt a spus că deşi insulele lingvistice sunt cele mai periclitate şi fostul oraş maghiar Bečej (Óbecse) a devenit majoritar sârb, iar în oraşul central al maghiarimii din Voivodina, Subotica, maghiarii reprezentau puţin peste jumătate din populaţie la recensământul din 2011.
(MTI)
 

Véleménye van? Szóljon hozzá!



Tetszett a cikk?

Ha igen, kérjük like-olja weboldalunkat!
Kövess minket a Facebookon!