Fosta clădire a seminarului teologic înfiinţat în secolul al XVIII-lea, retrocedată dar mult timp inutilizabilă, a fost transformată într-un centru de turism religios datorită unei investiţii de 250 de milioane de forinţi (707 000 euro). Clădirea poate găzdui 45 de pelerini, ea cuprinde o sală de conferinţe cu 60 de locuri şi o capelă.

Spaţiul comunitar care a primit o nouă utilizare şi beneficiarii săi au fost binecuvântaţi de László Böcskei, episcopul diecezan din Oradea, potrivit căruia clădirea nu este destinată să funcţioneze doar ca centru de pelerinaj, ci şi ca un cămin pentru activităţi comunitare care construiesc viitorul.

Intenţia este ca acest imobil, care a fost mult timp nelocuibil, să prindă viaţă, să devină locul de întâlnire a unei comunităţi creative şi dinamice - a spus episcopul, precizând: clădirea a primit numele de Casă de pelerinaj maghiar, deoarece face parte din patrimoniul construită şi lăsat moştenire de predecesori, iar pe de altă parte se doreşte crearea unui spaţiu deschis, primitor.

Cu ocazia predării instituţiei, Miklós Soltész, secretar de stat al Cancelariei Prim-ministrului ungar responsabil pentru relaţiile cu biserici şi naţionalităţi, a subliniat: pentru ca maghiarii să dăinuie în Bazinul Carpatic, este nevoie de construirea comunităţilor. De aceea, guvernul maghiar susţine iniţiativele comunitare în străinătate prin programul de construcţie a grădiniţelor, programul de renovare a bisericilor maghiare sau prin înfiinţarea de case comunitare.

Centrul de pelerinaj din Oradea va fi un loc de întâlnire pentru locuitorii maghiari, el va ajuta la păstrarea credinţei lor creştine şi a maghiarităţii, dar va servi şi celor care călătoresc din Ungaria în oraşul de pe malul Crişului. Maghiarii din patria mamă călătoresc cu plăcere în Ţinutul Secuiesc, dar Oradea merită şi ea să fie vizitată - a subliniat Miklós Soltész.

El a evidenţiat: la Oradea a fost renovat Palatul episcopal, se pregăteşte statuia ecvestră a întemeietorului oraşului, regele Sfântul Ladislau, în timp ce la Cluj-Napoca se va termina probabil la sfârşit de octombrie sau în noiembrie renovarea Bisericii Sfântul Mihail.

Totodată, Oradea şi Cluj-Napoca sunt oraşe universitare pentru tinerii secui şi este la fel de important ca studenţii care vin în aceste oraşe să găsească o comunitate maghiară.
Potrivit secretarului de stat, comunitatea maghiară care trăieşte în România trebuie să simtă că guvernul maghiar şi marea majoritate a locuitorilor patriei mamă îi acordă atenţie, îi iubesc şi vor să-i ajute.

În cadrul programului de renovare a bisericilor maghiare, 400 de biserici din ţările vecine vor fi renovate pe întreg teritoriul Bazinului Carpatic. "Sperăm că el va contribui la încetinirea emigrării şi la o bună cooperare cu naţiunile majoritare" - a declarat secretarul de stat pentru relaţiile cu biserici şi naţionalităţi al Cancelariei Prim-ministrului.