Mult-amintitul Centenar a fost bifat de către politica românească în cele din urmă cu o paradă militară - considerată o uzanţă la sărbătoarea naţională, dar de o anvergură mai mare ca până acum - şi de discursuri rostite la şedinţa parlamentară solemnă, având în vedere că acele autostrăzi care urmau să traverseze Carpaţii, visate în trecut, care ar fi apropiat Transilvania de Regat nu doar că nu au fost finalizate de Centenar, dar construcţia lor nici nu a început.

Nu s-a reuşit nici finalizarea Catedralei Mântuirii Neamului, ridicată în mare parte din bani publici, dar Biserica Ortodoxă Română - cu dezaprobarea ISU - a organizat o sărbătoarea de sfinţire a altarului de mari proporţii pe şantierul uriaş al catedralei bucureştene, unde au venit în pelerinaj zeci de mii de credincioşi.

Semnificativ mai mult s-a preocupat mass-media din România de legile justiţiei, decât de Centenar, legi care au devenit linia de front a luptelor nesfârşite dintre majoritatea social-democrată şi opoziţie. PSD şi ALDE, imediat după ce au ajuns la putere la începutul lui 2017, au încercat prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă să facă DNA - care i-a acuzat de abuz în serviciu şi a trimis zeci de politicieni după gratii - inofensiv, dar s-au răzgândit atunci la manifestările opoziţiei care au scos mai multe sute de mii de oameni în stradă. În 2018 cele două formaţiuni au trecut la o tactică mai răbdătoare şi au încredinţat Parlamentului României sarcina îmblânzirii sistemului de justiţie, precum şi modificarea Codului Penal.

Guvernanţii s-au preocupat în 2018 şi să îşi facă înţelese principiile cu opinia publică. Politicienii puterii au spus în orice forum: în opinia lor, sub pretextul luptei anticorupţie în România s-a desfăşurat în ultimii ani o epurare politică, derulată de ceea ce au numit un "stat paralel", condus de o putere obscură formată din DNA şi serviciile secrete. Guvernanţii cred că limitarea spaţiului de manevră al procurorilor este necesară pentru reinstalarea prezumţiei de nevinovăţie, deoarece ei consideră mai important ca niciun om să nu ajungă nevinovat în închisoare, decât ca justiţia să fie guvernată în ideea că niciun vinovat să nu scape fără să fie tras la răspundere.

Parlamentul României a produs în 2018 pe bandă rulantă proiecte de legi cu impact mai mic sau mai mare de modificare a legilor justiţiei, iar după adoptare, acestea au fost atacate pe rând la Curtea Constituţională a României (CCR) de către opoziţia de centru dreapta, în timp ce preşedintele de dreapta, Klaus Iohannis le retrimitea legislativului, una după cealaltă. Spre finalul verii însă şeful statului a epuizat soluţiile constituţionale de încetinire a intrării în vigoare a legilor, astfel că a fost nevoit să le promulge, iar în opinia sa, acestea slăbesc şi leagă justiţia de o zgardă politică.

În timp ce opoziţia insista că unicul scop al PSD era să îl scape de închisoare pe preşedintele Liviu Dragnea, judecat într-un al doilea dosar de corupţie, guvernarea a repurtat o victorie importantă: cu ajutorul CCR l-a obligat pe Iohannis să o demită pe şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi.

În toamnă, Parlamentul European a adoptat o decizie prin care condamnă România. Comisia de la Veneţia şi Comisia Europeană şi-au exprimat şi ele îngrijorarea faţă de modificarea legilor justiţiei, dar coaliţia social-liberală nu a fost dispusă să dea înapoi, încercând, cu minime rectificări, să demonteze îngrijorarea Bruxelles-ului.

Organizaţiile de opoziţie au încercat şi în 2018 să împiedice, cu demonstraţii în masă, modificarea legilor justiţiei, dar tactica paşilor mărunţi a PSD s-a dovedit de succes, iar în urma "alarmării" prea dese, manifestaţiile au devenit rutină şi tot mai lipsite de putere. Doar manifestaţia din august a diasporei româneşti, anunţată cu luni de zile în prealabil, a reuşit să fie de mărimea celor din anul precedent, mobilizând sute de mii de persoane. Mesajul politic al protestului a fost însă deturnat de violenţele provocate de scandalagii, de risipirea mulţimii, cu forţa, de către jandarmi.

Pentru prima dată, în 2018 s-a încercat modificarea Constituţiei, în urma unei iniţiative cetăţeneşti, când o organizaţie cu afilieri bisericeşti a încercat să introducă definirea căsniciei drept o uniune dintre un bărbat şi o femeie. La referendumul de două zile pe această temă au votat degeaba aproape 92 de procente cu da, plebiscitul fiind declarat invalid, deoarece nu a fost atins pragul minim de participare.

PSD, care se află la al treilea guvern în ultimii doi ani, pare să fi găsit omul potrivit pentru a conduce executivul în persoana Vioricăi Dăncilă. Instalată în funcţie în 2018, a supravieţuit deja două moţiuni de cenzură şi nu a încercat să devină independentă de liderul de partid Liviu Dragnea. Pe Viorica Dăncilă, în mod neobişnuit, nici propriul partid nu a dorit să o remanieze.

Cum în prima jumătate a lui 2019 România preia preşedinţia Consiliului UE, în primele şase luni ale anului sunt ceva şanse să se mai potolească atacurile verbale dintre şeful statului şi partidele de guvernământ, dar nu încape îndoială că în a doua parte a anului vor fi reluate cu mai multă putere, având în vedere că 2019 aduce alegeri prezidenţiale în România.