Autorul, în calitate de diplomat al Ungariei, a urmărit timp de trei decenii relaţiile Ungariei cu România. Primul său mandat, de 4 ani, în calitate de consul, l-a petrecut la Cluj-Napoca şi s-a încheiat în anul 1988, când regimul comunist de la Bucureşti a ordonat închiderea consulatului. În perioada 1990-1996, a lucrat la Ambasada Ungariei din Bucureşti, iar între anii 1999-2003 la Consulatul General al Ungariei, redeschis la Cluj-Napoca. În perioada 2006-2011 a ajuns din nou în misiune la Ambasada Ungariei din Bucureşti, iar în timpul în care nu s-a aflat în România a lucrat la Budapesta la Ministerul Ungar al Afacerilor Externe, urmărind relaţiile cu România.

Potrivit lui Zsolt Németh (politician FIDESz), preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului ungar, pentru diplomaţii ungari care lucrau în România, misiunea nu era caracterizată de toasturi cu şampanie. Activitatea lor s-a desfăşurat în prima linie a relaţiilor româno-ungare. Cei 30 de ani descrişi în această carte au reprezentat cea mai importantă perioadă în dezvoltarea politicilor naţionale ale Ungariei şi în procesul de consolidare a comunităţii maghiare din Transilvania.

Politicile naţionale ale Ungariei nu pot fi înţelese fără diplomaţie, a explicat politicianul, dar nici diplomaţia ungară nu poate fi concepută fără sarcini privind politicile naţionale. Zsolt Németh i-a mulţumit lui László Alföldi pentru serviciile aduse şi pentru că şi-a aşternut memoriile pe hârtie.

László Alföldi a amintit că, în timpul dictaturii comuniste, relaţiile diplomatice erau caracterizate de fraza: "Ştim, tovarăşi, că există probleme, dar să încercăm să găsim latura bună". Acesta a adăugat că, în calitate de consul la Cluj-Napoca, deja de atunci s-a concentrat pe înţelegerea aşteptărilor maghiarilor din Transilvania faţă de patria mamă şi pe transmiterea acestor aşteptări la Budapesta. Fostul diplomat a amintit că, în decembrie 1989, ambasadorul României la Budapesta a înmânat o notă de protest Ministerului Ungar de Externe de la Budapesta, şi a aflat de la el că dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu a fugit.

Diplomatul a explicat că, la începutul anului 1990, speranţa unei schimbări radicale în bine a relaţiilor româno-ungare a fost un gest de naivitate. Acesta a mai adăugat că evenimentele sângeroase de la Târgu Mureş, din martie 1990, pentru care autorităţile române de la acea vreme au dat vina pe maghiari, au avut un efect de revenire la realitate.

László Alföldi a mai povestit că, în 1996, atunci când s-a întors la Cluj-Napoca în calitate de Consul General, în faţa clădirii consulatului a fost amplasat un panou mare pe care scria: "Aici se află centrul ungar de spionaj". Săptămâni în şir, primarul de atunci al oraşului, ultranaţionalistul Gheorghe Funar, a cerut ca acesta să fie expulzat din nou din România. Cu toate acestea, la Bucureşti, în Ministerul de Externe al României a fost primit ca veche cunoştinţă şi i s-a urat succes la post, dar i s-a sugerat şi să fie atent cu Funar.

Răspunzând unei întrebări adresată de agenţia ungară de presă MTI, diplomatul a explicat că, în ciuda eforturilor de îmbunătăţire a relaţiilor româno-ungare, s-au confruntat permanent cu obstacole şi piedici serioase. Cu toate acestea, László Alföldi a adăugat că lumea s-a schimbat foarte mult şi în acest domeniu. De exemplu, a menţionat că la Cluj-Napoca se desfăşoară Zilele Culturale Maghiare, în cadrul cărora a putut fi prezentată şi cartea sa.

Csaba Grezsa, recent numit în funcţia de Consul General al Ungariei la Cluj-Napoca, a declarat că în cadrul a pregătirii sale pentru acest post a citit şi cartea lui László Alföldi. Acesta a afirmat că predecesorul său i-a oferit astfel un model despre cum ar trebui să opereze un diplomat ungar în acest sistem de relaţii.

Cartea lui László Alföldi, intutulată "De la Cluj-Napoca, la Bucureşti" (Kolozsvártól Bukarestig), a fost publicată de Fundaţia Pro Minoritate şi de Editura Méry Ratio din Ungaria.