La sfârşitul lunii septembrie, consiliul de conducere al secţiei maghiare a decis ca în semn de protest faţă de fuziunea efectuată împotriva voinţei secţiei maghiare, profesorii maghiari din cadrul UMF Târgu Mureş nu vor mai ocupa funcţiile de conducere deţinute, până când nu se va lua o decizie pozitivă, care să asigure pe termen lung viitorul educaţiei în limba maghiară în cadrul universităţii. Astfel, membrii maghiari ai senatului nu au participat la dezbaterea şi aprobarea Cartei.

Noua Cartă Universitară nu aduce noutăţi în privinţa secţiei maghiare: consolidează structura împotriva căreia aceasta luptă deja de şase ani - a declarat miercuri agenţiiei ungare de presă MTI, şeful secţiei maghiare, profesorul Béla Szabó. Acesta a adăugat că noua Cartă consolidează, totodată, puterea pe care rectorul şi consiliul de administraţie o au în cadrul instituţiei.

Atunci când a fost ridicată problema fuzionării universităţilor, rectorul Leonard Azamfirei a făcut trimiteri la faptul că în noua structură, solicitările secţiei maghiare pot fi de asemenea realizate - a menţionat Béla Szabó. Cu toate acestea, într-o jumătate da an, care a trecut de la adoptarea hotărârii senatului, rectorul nu a avut timp să se aşeze la masa discuţiilor cu reprezentanţii secţiei maghiare, fiind greu de imaginat ca acest lucru să mai aibă loc anul acesta.
Şeful secţiei maghiare a vorbit şi despre faptul că a fost atacată în instanţă hotărârea din luna mai a senatului, prin care s-a decis fuziunea celor două universităţi, întrucât din punctul lor de vedere, hotărârea nu a fost luată în mod legal. Cazul nu a ajuns încă pe rolul instanţei.

În opinia lui Béla Szabó, în cadrul universităţii ar trebui să existe structuri independente pentru învăţământul maghiar, astfel încât secţia maghiară să poată decide cu privire la propriile probleme, acest lucru se loveşte, însă, de ani de zile de refuzul majorităţii româneşti. Cazul UMF Târgu Mureş nu este o problemă de nivel local, este o cauză a tuturor maghiarilor - a subliniat profesorul.

În declaraţia dată Agerpres, rectorul Leonard Azamfirei a negat categoric că în cadrul fuzionării celor două universităţi s-ar fi renunţat la caracterul multicultural al instituţiei de învăţământ. Acesta a declarat că modificările nu au afectat secţia maghiară, mai mult decât atât, unele sugestii care au venit din partea maghiarilor au fost introduse în Cartă. Potrivit rectorului, criticile sosite din partea maghiarilor sunt o manifestare politică. Acesta a declarat: la universitate nu se face politică.

UMF Târgu Mureş a fost înfiinţată în 1945 ca o instituţie cu predare exclusiv în limba maghiară. Predarea în limba română a fost introdusă în anul 1962, în urma unei instrucţiuni verbale primite de la liderii Partidului Comunist Român, iar prin aceasta învăţământul medical maghiar a început, treptat, să piardă teren. În ultimii ani, cadrele didactice româneşti au reprezentat o majoritate de peste două treimi în forurile de conducere ale instituţiei, iar deciziile luate au dus la regresul treptat al învăţământului în limba maghiară.