Directorul Institutului pentru Apărarea Drepturilor Minorităţilor din Budapesta, György Csóti a făcut declaraţii pentru agenţia ungară de presă MTI, după ce a vizitat, miercuri, pe cei doi condamnaţi aflaţi acum la închisoarea din Codlea. Este o situaţie umilitoare şi sfâşietoare că cei doi bărbaţi se află în închisoare ca urmare a unei sentinţe pronunţate într-un proces înscenat, fără dovezi, şi că Zoltán Szőcs nu a fost lăsat să-şi viziteze familia, nici măcar pentru o zi, atunci când în luna ianuarie i s-a născut un copil, a spus Csóti.

Acesta a mai adăugat că, în ciuda situaţiei degradante, cei doi bărbaţii secui sunt bine din punct de vedere fizic, tratarea lor în închisoare este corespunzătoare, îşi poartă soarta cu capul ridicat şi nu solicită graţierea. Privesc cu mari speranţe spre şedinţa de judecată din 9 aprilie, de la Bucureşti, când ICCJR va rediscuta cazul lor, a mai spus directorul.

Potrivit lui György Csóti, cea mai bună soluţie ar fi ca ICCJR să anuleze sentinţa din a doua instanţă, care i-a condamnat pe cei doi secui la câte cinci ani de închisoare cu executare şi să reconfirme decizia primei instanţe, care practic i-a achitat pe bărbaţi. O altă rezolvare acceptabilă a situaţiei ar fi aceea în care instanţa de judecată ar suspenda sentinţa din cea de-a doua instanţă, i-ar elibera pe cei doi condamnaţi şi ar dispune rejudecarea cauzei, a mai adăugat directorul. În opinia sa, este un semn bun că, după ce unul dintre avocaţi a semnalat faptul că data şedinţei de judecată, programată iniţial pentru 23 aprilie, nu este potrivită, instanţa nu a amânat termenul, ci a decis ca şedinţa să aibă loc mai repede, la 9 aprilie.

György Csóti a relatat că în cazul celor doi secui, Institutul pentru Apărarea Drepturilor Minorităţilor din Budapesta s-a adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). În opinia sa, este sigur că la Strasbourg statul român va fi găsit vinovat de încălcarea dreptului la un proces echitabil. Potrivit lui Csóti, acest drept a fost încălcat atunci când ICCJR a modificat, înainte de pronunţarea sentinţei definitive, una dintre capetele de acuzare, şi nu a oferit inculpaţilor posibilitatea de a se apăra împotriva noii acuzaţii.

Directorul institutului a mai relatat că documentele prin care doreau să prezinte cazul în faţa Uniunii Europene, "au fost puse, deocamdată, în sertar" şi că se aşteaptă rejudecarea de la 9 aprilie a cauzei. Potrivit lui György Csóti, cazul Beke-Szőcs este unul dintre cazurile care demonstrează că în România, statul de drept este încălcat pe baza apartenenţei etnice. În opinia sa, acest lucru este demonstrat de cazurile proprietăţilor retrocedate maghiarilor, dar care în fapt nu au fost restituite acestora şi care au fost apoi luate din nou de către statul român, în urma unor noi procese; sau acuzaţiile nefondate împotriva primarilor care şi-au asumat roluri în probleme ale maghiarilor. Directorul a mai specificat că intenţionează să demareze împotriva României o procedură în temeiul articolului 7 din Tratatul UE, pentru încălcarea statului de drept pe baza apartenenţei etnice.