Minuta sentinţei a fost publicată pe portalul instanţelor de judecată din România. Curtea de Apel a considerat nefondat şi a respins apelul Primăriei Dărmăneşti şi al Consiliului Local Dărmăneşti împotriva sentinţei primei instanţe de anulare a hotărârii Consiliului Local. Potrivit minutei, prezenta sentinţă este definitivă. Sânmartin a fost reprezentat în proces de avocatul Serviciului de Asistenţă Juridică în Domeniul Minorităţilor "Mikó Imre".

Hotărârirea adoptată de Consiliul Local Dărmăneşti, care a fost anulată joi, a fost prima dintr-o serie de demersuri prin care oraşul din judeţul Bacău a început transformarea cimitirului militar. În baza hotărârii, acum anulate, şi-a eliberat şi autorizaţia de construcţie prin care a creat sola românească şi a construit un monument în cimitir. Comuna Sânmartin a contestat, de asemenea, autorizaţia de construcţie la Tribunalul Bacău, însă, în iunie 2020, acel proces a fost suspendat de instanţă până când se ajunge la o hotărâre definitivă în litigiul privind proprietatea.

Sándor Birtalan, primarul din Sânmartin, a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI, că au ştiut întotdeauna că au dreptate şi au avut încredere că adevărul lor va fi găsit şi în instanţă. Acesta a mai adăugat că oamenii din Sânmartin au făcut multe în ultimele decenii pentru a păstra memoria militarilor căzuţi în Valea Uzului.

Primăria Dărmăneşti a intentat, la rândul său, un proces împotriva comunei Sânmartin, solicitând anularea hotărârii de consiliu local prin care cimitirul militar din Valea Uzului a fost trecut în inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul său public. În luna octombrie a anului trecut, aşezarea din judeţul Bacău a pierdut definitiv şi acest proces.

În martie 2019, Primăria Dărmăneşti a declarat cimitirul militar din Valea Uzului proprietatea sa publică, iar în luna aprilie a amenajat o parcelă românească în cimitirul militar din localitatea depopulată aflată la limita dintre judeţele Harghita şi Bacău. Înainte de asta, cimitirul a fost îngrijit de comuna Sânmartin, iar comunitatea maghiară îl consideră un cimitir militar maghiar.

În data de 6 iunie 2019, de Ziua Eroilor, mii de români care au venit la o comemorare au intrat cu forţa în cimitir pentru a participa la sfinţirea, printr-o slujbă religioasă, a solei româneşti şi monumentului, după ce secuii au încercat să împiedice ocuparea cimitirului formând un lanţ uman în faţa acestuia.

La o săptămână după aceste violenţe, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) a clarificat faptul că cei 149 de militari, ale căror nume au fost citite cu voce tare ca parte a ceremoniei de după ocuparea cu forţa a cimitirului, nu se odihnesc, de fapt, în cimitirul de la Valea Uzului. Naţionaliştii care au ocupat atunci cimitirul - dintre care mulţi au fost aleşi, între timp, deputaţi şi senatori în culorile partidului AUR - au organizat mai multe depuneri de coroane în cimitir în cinstea acelor militari români ale căror rămăşiţe, potrivit poziţiei oficiale româneşti, nu se află acolo.