În luna decembrie a anului trecut, Judecătoria Moineşti a anulat ordonanţa prin care parchetul a clasat dosarul şi a dispus ca acesta să continue urmărirea penală cu privire la incidentele din cimitir. La acea vreme, în presa din România a suscitat reacţii aprinse faptul că procurorul care a anchetat acţiunile violente de la cimitir a audiat exclusiv martori români şi a considerat că din lozinca scandată la cimitir - "afară cu ungurii din ţară!" - nu rezultă o incitare la ură şi discriminare.

Noua ordonanţă a parchetului - care clasează din nou dosarul şi care are un conţinut similar cu cel al ordonanţei anterioare - a fost prezentat de către biroul de presă al Alianţei Maghiare din Transilvania (AMT), una dintre părţile care au făcut plângere la parchet în urma evenimentelor, printr-un comunicat de presă emis sâmbătă.

Potrivit rezumatului efectuat de AMT, şi de data aceasta au fost audiaţi doar martori români, iar aceştia au susţinut că liniştea şi ordinea publică nu au fost tulburate, deşi o serie de înregistrări video dovedesc contrariul. Potrivit celor relatate de martorii români, tocmai reprezentanţii comunităţii maghiare prezente au fost cei care au avut o atitudine de natură să instige la acte de violenţă, însă din fericire, românii nu au ripostat la aceste provocări.

Parchetul a subliniat şi faptul că Primăria Sânmartin nu a formulat vreo plângere cu privire la deteriorarea porţii de acces în cimitirul militar, astfel că nu există acuzaţii cu privire la distrugere. Parchetul a renunţat şi la acuzaţiile cu privire la vătămări corporale, susţinând că nu au existat plângeri în acest sens. S-a renunţat, de asemenea, şi la acuzaţiile de tulburare a liniştii şi ordinii publice, spunându-se că la faţa locului nu s-a întâmplat decât că a fost cântat imnul României, respectiv câteva cântece patriotice.

La un moment dat, în cursul argumentării, Parchetul recunoaşte că totuşi au fost scandate sloganuri care au insultat maghiarii prezenţi. Pe acestea nu le-a considerat, însă, ca fiind unele care să incite la ură şi discriminare, întrucât nu au fost adresate unui public larg, ci doar unei categorii de persoane.

"Şi acest exemplu demonstrează, în mod clar, faptul că antimaghiarismul din România a fost ridicat la nivel de politică de stat. Am demonstrat cu numeroase înregistrări video că ceea ce s-a întâmplat la cimitirul din Valea Uzului nu numai că a fost profanată memoria eroilor noştri, ci maghiarii au fost atacaţi cu bâte şi cu catargele steagurilor. Se pare că în ciuda tuturor faptelor şi probelor, parchetul îi protejează pe agresori, iar asta demonstrează un singur lucru, şi anume, că România nu este un stat de drept", a spus István Csomortányi, co-preşedintele AMT, citat de comunicat.

"Eu am fost acolo, la poarta cimitirului din Valea Uzului, atunci când mulţimea de români adunată acolo ne-a atacat şi a pătruns în cimitir. Am văzut cu ochii mei ceea ce demonstrează şi materialele video. Este regretabil că justiţia din România ignoră realitatea într-o asemenea măsură şi că încalcă dreptul european şi cel românesc", a adăugat János Mezei, celălalt co-preşedinte al AMT.

Potrivit legii, satul depopulat Valea Uzului, care se află pe graniţa judeţelor Harghita şi Bacău, face parte din comuna Sânmartin din Harghita. În Primul Război Mondial, în localitate s-a înfiinţat un cimitir pentru soldaţii maghiari căzuţi în această zonă, în care, după război, autorităţile însărcinate cu îngrijirea cimitirelor militare au îngropat şi rămăşiţele soldaţilor aparţinând altor naţionalităţi. Cimitirul renovat şi îngrijit de comuna Sânmartin a fost intabulat de primăria comunei Dărmăneşti din judeţul Bacău, ca domeniu public al localităţii, iar în aprilie 2019, orăşelul din judeţul Bacău a creat în incinta cimitirului - fără înştiinţarea comunei Sânmartin - o parcelă românească pe care a amplasat 50 de cruci şi a ridicat şi un monument.

În data de 6 iunie 2019, consiliul local din Dărmăneşti a autorizat depuneri de coroane în cimitir unor organizaţii naţionaliste româneşti. Pe drumul din faţa cimitirului, Consiliul Judeţean Harghita a autorizat o şedinţă extraordinară dislocată a consilierilor judeţeni maghiari ai CJ Covasna, la care au fost invitate şi alte autorităţi locale din Ţinutul Secuiesc.

Secuii au creat un lanţ viu în faţa cimitirului, pentru ca parcela românească să nu poată fi inaugurată cu ceremonie religioasă, sub pretextul depunerii coroanelor, invocând că înfiinţarea acestei parcele face obiectul unor serii de procese.

Cimitirul a fost ocupat de grupuri de ultraşi ai unor cluburi de fotbal, care au ocolit lanţul viu al maghiarilor, au smuls poarta cimitirului, i-au molestat pe demonstranţii maghiari, precum şi pe unii dintre ziarişti prezenţi, deschizând drumul preoţilor care au sfinţit parcela românească şi participanţilor care au depus coroane de flori.

În urma acestui eveniment, mai mulţi participanţi, organizaţii şi instituţii maghiare au depus plângeri la parchet împotriva atacatorilor care au scandat lozinci naţionaliste, însă din cauza disputelor privind neclarităţile apartenenţei teritoriului, o parte din aceste plângeri au ajuns la Parchetul din Moineşti, competent în judeţul Bacău, iar cealaltă parte a fost supusă aprecierii parchetului competent în judeţul Harghita. Cel din urmă nu a dispus încă nici punerea sub acuzaţie a unor persoane şi nici clasarea cauzei.