Balázs Izsák a amintit: Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a anulat pe 7 martie decizia Comisiei Europene (CE) de a refuza înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale, iar CE are la dispoziţie două luni să rezolve noua situaţie creată. Izsák a adăugat: se aşteaptă ca iniţiativa să fie înregistrată la Comisie înainte de 7 mai, ceea ce poate însemna că poate fi demarată campanie de strângere a celor un milion de semnături necesare.

Preşedintele CNS a spus: înainte de pronunţarea sentinţei favorabile la Luxembourg, care a dat undă verde iniţiativei, a discutat cu preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), János Mezei şi cu liderul UDMR, Hunor Kelemen, de la acesta din urmă primind informaţii foarte importante din experienţa câştigată în urma campaniei de străngere de semnături pentru susţinerea iniţiativei cetăţeneşti europene Minority SafePack. Izsák a adăugat: CNS va face tot ce îi stă în putere ca anunţul care face posibilă demararea campeniei să îl găsească pregătit.

Balázs Izsák a spus că, lăsând de o parte iniţiativa cetăţenească europeană Minority SafePack, iniţiativa privind regiunile naţionale nu se referă doar la etnicitate, ci şi la teritoriu. Primele semnături se aşteaptă să le primească din ţările unde în ultimii cincizeci de ani s-au format mişcări etnoregionaliste. Acesta a punctat: se gândesc la zona în care cultura unui popor autohton defineşte regiunea, iar interesele regiunii şi al poporului coincid. "Ţinutul Secuiesc este o astfel de zonă", a spus preşedintele CNS.

István Csomortányi a anunţat că întreaga reţea de membrii şi simpatizanţi ai PPMT va fi angrenată în campania de strângere de semnături şi se va folosi de relaţiile sale internaţionale pentru a contribui la succesul iniţiativei. Acesta a adăugat: partidul popular este membru al Uniunii Libere Europene (EFA), iar la ultima şedinţă, la iniţiativa popularilor a fost deja luată hotărârea ca familia politică să îşi sfătuiască organizaţiile membre să susţină iniţiativa cetăţenească.

Csomortányi a mai spus că în calitatea sa de vicepreşedinte al Consiliului Autonomiei Partiumului (PAT) simte că această iniţiativă poate fi importantă pentru zona Partium, locuită preponderent de maghiari şi pentru zona Călata. Acesta a adăugat: această iniţiativă se referă nu doar la principii, ci şi la atragerea de fonduri de coeziune, deci la bani.

Preşedintele PPMT consideră iniţiativa referitoare la regiunile naţionale importantă şi pentru că pune, după Minority SafePack, din nou pe ordinea de zi a Uniunii Europene cauza minorităţilor naţionale şi permanentizează astfel presiunea pe guvernele care doresc să muşamalizeze problema minorităţilor.

Iniţiatorii iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale au sugerat ca în politicile de coeziune ale UE acele regiuni care se deosebesc prin caracter naţional, etnic, cultural, religios şi specific lingvistic de celelalte din zonă, să beneficieze de o atenţie deosebită.

În iulie 2013 Comisia Europeană a considerat că reglementarea sugerată nu intră, în mod evident, în sfera de competenţe a UE, motiv pentru care nu a înregistrat-o. Decizia de refuz a fost atacată la Tribunalul Curţii Europene de Justiţie din Luxembourg de către preşedintele CNS şi însărcinatul pe relaţii externe al CNS: Balázs Izsák şi Attila Dabis. În proces, România, Slovacia şi Grecia au intervenit de partea CE, iar Ungaria de partea iniţiatorilor.

Sentinţa dată în prima instanţă, în mai 2016, a fost favorabilă CE, dar în urma recursului, pe 7 martie 2019, Curtea de Justiţie a UE a anulat hotărârea de refuz a CE.