Portalul a sintetizat datele sondajului privind infrastructura şcolară desfăşurat de Institutului Naţional de Statistică (INS) în anul şcolar 2018-2019 , comparate cu datele unui sondaj propriu din 2019, efectuat în şcolile de limbă maghiară.

Conform portalului, din datele INS privind infrastructura şcolară reiese că şcolile transilvănene au în medie 19 elevi într-o clasă, o sală de educaţie fizică pentru 211 elevi şi un calculator pentru 8 elevi. Dintre indicatorii măsuraţi, dotarea informatică este cel mai elocvent pentru nivelul de dezvoltare al infrastructurii şcolare. În această privinţă, Ţinutul Secuiesc se află în poziţia cea mai favorabilă dintre regiunile transilvănene: în medie un calculator revine la 7 elevi.

În acelaşi timp, Erdélystat constată că datele indică pe de o parte îmbătrânirea populaţiei şi depopularea şcolilor, pe de altă parte INS a inclus în dotarea informatică şi calculatoarele utilizate de administraţia şcolii şi de profesori. Sondajul INS nu a abordat în mod specific situaţia şcolilor cu limba de limba de predare maghiară sau cea a claselor maghiare din şcolile mixte, aceste aspecte au fost analizate prin prisma sondajului "Barometru educaţional" efectuat în 2019. În şcolile maghiare în care se predă (şi) în limba maghiară, dotarea cu săli de clasă, săli de sport şi calculatoare se situează peste media transilvană. În aceste instituţii, 17,7 elevi alcătuiesc o clasă, în comparaţie cu media transilvană de 18,8. În privinţa sălilor şi terenurilor de sport, 166 de elevi pot folosi o sală de sport în aşezămintele de învăţământ de limbă maghiară, faţă de media transilvană care este 211.

În ceea ce priveşte dotarea cu calculatoare, în medie 12 elevi au acces la un calculator în instituţiile de învăţământ din Transilvania în care se predă (şi) în limba maghiară. Datele prelucrate de Erdélystat nu cuprind echipamentul folosit de administraţie şi de profesori. Judeţele din Ţinutul Secuiesc au o situaţie semnificativ mai bună (10 elevi/calculator) faţă de celelalte zone ale Transilvaniei, deoarece acest indicator este de 13,8 în regiunile cu populaţie dispersată (de ex. în Banat) şi 13,5 în Transilvania de Nord.

În ceea ce priveşte infrastructura informatică a şcolilor care predau (şi) în limba maghiară, se poate spune că aproape 10% din instituţiile de învăţământ nu aveau acces la internet în anul şcolar 2018/2019, lucru valabil mai ales pentru şcolile din mediul rural (11,8%) şi din oraşele mici (4,8 %). Acest lucru afectează 1,4% din totalitatea elevilor transilvăneni care studiază în maghiară, respectiv 3,5% din elevii care frecventează şcoli rurale.