Guvernul Ungariei susţine proiectele maghiarilor din Voivodina cu 3,35 milioane de euro anul acesta
Külföld, 2019.07.25
Guvernul Ungariei a alocat o nouă sumă importantă pentru susţinerea proiectelor de relevanţă naţională ale maghiarilor din Voivodina a anunţat, joi, Árpád János Potápi, secretarul de stat responsabil pentru politică naţională la Băile Tuşnad, la cea de-a 30-a ediţie a Universităţii de Vară de la Tuşnad (Tusványos).
Hotărârea de guvern din 8 iulie alocă anul acesta 1,089 de miliarde de forinţi (3,35 de milioane de euro) pentru finalizarea investiţiilor demarate şi pornirea altora, iar anul viitor 325 de milioane de forinţi (1 milion de euro) şi în 2021 - 290 de milioane de forinţi (892.000 de euro) vor sta la dispoziţia maghiarilor din Voivodina.
La începutul anilor 2000 Serbia a traversat o criză economică, politică şi socială extrem de grea, iar viaţa maghiarilor de acolo, prezenţa lor fizică a fost pusă sub semnul întrebării, dar comunitatea nu a răspuns cu părăsirea ţării-mamă, ci a rezistat şi a putut să de dezvolte din toate punctele de vedere, căutând, în solidaritate, drumul ieşirii, a formulat Árpád János Potápi.
Secretarul de stat susţine că în ultimele două decenii această parte a naţiunii s-a dezvoltat cel mai bine, iar maghiarii din Voivodina au contribuit în mare parte la paşii uriaşi pe care Ungaria şi Serbia i-a făcut în direcţia împăcării istorice. El a adăugat: în această muncă au avut un rol deosebit Uniunea Maghiarilor din Voivodina (VMSZ) şi Consiliul Naţional Maghiar (MNT).
Din alocarea financiară de acum vor fi realizate 11 proiecte importante. Dintre acestea, la conferinţa de presă de la Tuşnad, preşedintele VMSZ, István Pásztor, a amintit finalizarea Căminul Cultural din Nosza, finalizarea amenajării Casei Memoriale Bányai János din Feketic, renovarea bisericii evanghelice din Vrbas, care periclita viaţa celor din jur şi conservarea bisericii de câmpie Araca, construită în secolul al XIII-lea.
Preşedintele VMSZ a arătat: maghiarii din Voivodina nu renunţă nici la resursele financiare de la bugetul de stat al Serbiei, care le revin în calitate de contribuabili, iar graţie politicilor naţionale duse de Ungaria, pentru prima oară în ultimele secole, în Serbia "este un avantaj să fii maghiar".
Maghiarii din Voivodina sunt în primul rând interesaţi să îşi păstreze identitatea, dar îşi asumă şi dezvoltarea Serbiei - a spus István Pásztor. Acesta a adăugat: faţă de situaţia altor comunităţi de maghiari de peste hotare, sârbii nu privesc maghiarii care pe un pericol la siguranţa naţională, ci îi preţuiesc şi se bazează pe ai în construcţia ţării. La crearea acestei situaţii deosebite a contribuit atât guvernul sârb, cât şi cel ungar, dar însăşi comunitatea maghiară din Voivodina a avut un rol important, a spus Pásztor.
"În câţiva ani am parcurs un drum, care din perspectivă europeană poate fi comparat poate cu reconciliearea franco-germană (...) Acesta este un rezultat comun incredibil, deoarece dacă Ungariei, cu trecutul său, i-a reuşit să construiască asemenea relaţii cu Serbia, atunci faptul că nu i-a reuşit cu România, Ucraina sau Slovacia nu este vina Ungariei", a susţinut István Pásztor.
În opinia preşedintelui VMSZ, cel mai mare câştigător al reconcilierii sunt maghiarii din Voivodina, de aceea pentru ei este vitală menţinerea şi dezvoltarea acestei relaţii.
La începutul anilor 2000 Serbia a traversat o criză economică, politică şi socială extrem de grea, iar viaţa maghiarilor de acolo, prezenţa lor fizică a fost pusă sub semnul întrebării, dar comunitatea nu a răspuns cu părăsirea ţării-mamă, ci a rezistat şi a putut să de dezvolte din toate punctele de vedere, căutând, în solidaritate, drumul ieşirii, a formulat Árpád János Potápi.
Secretarul de stat susţine că în ultimele două decenii această parte a naţiunii s-a dezvoltat cel mai bine, iar maghiarii din Voivodina au contribuit în mare parte la paşii uriaşi pe care Ungaria şi Serbia i-a făcut în direcţia împăcării istorice. El a adăugat: în această muncă au avut un rol deosebit Uniunea Maghiarilor din Voivodina (VMSZ) şi Consiliul Naţional Maghiar (MNT).
Din alocarea financiară de acum vor fi realizate 11 proiecte importante. Dintre acestea, la conferinţa de presă de la Tuşnad, preşedintele VMSZ, István Pásztor, a amintit finalizarea Căminul Cultural din Nosza, finalizarea amenajării Casei Memoriale Bányai János din Feketic, renovarea bisericii evanghelice din Vrbas, care periclita viaţa celor din jur şi conservarea bisericii de câmpie Araca, construită în secolul al XIII-lea.
Preşedintele VMSZ a arătat: maghiarii din Voivodina nu renunţă nici la resursele financiare de la bugetul de stat al Serbiei, care le revin în calitate de contribuabili, iar graţie politicilor naţionale duse de Ungaria, pentru prima oară în ultimele secole, în Serbia "este un avantaj să fii maghiar".
Maghiarii din Voivodina sunt în primul rând interesaţi să îşi păstreze identitatea, dar îşi asumă şi dezvoltarea Serbiei - a spus István Pásztor. Acesta a adăugat: faţă de situaţia altor comunităţi de maghiari de peste hotare, sârbii nu privesc maghiarii care pe un pericol la siguranţa naţională, ci îi preţuiesc şi se bazează pe ai în construcţia ţării. La crearea acestei situaţii deosebite a contribuit atât guvernul sârb, cât şi cel ungar, dar însăşi comunitatea maghiară din Voivodina a avut un rol important, a spus Pásztor.
"În câţiva ani am parcurs un drum, care din perspectivă europeană poate fi comparat poate cu reconciliearea franco-germană (...) Acesta este un rezultat comun incredibil, deoarece dacă Ungariei, cu trecutul său, i-a reuşit să construiască asemenea relaţii cu Serbia, atunci faptul că nu i-a reuşit cu România, Ucraina sau Slovacia nu este vina Ungariei", a susţinut István Pásztor.
În opinia preşedintelui VMSZ, cel mai mare câştigător al reconcilierii sunt maghiarii din Voivodina, de aceea pentru ei este vitală menţinerea şi dezvoltarea acestei relaţii.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!