În discursul său de prezentare a programului, Kelemen a spus că, în timp ce anul 2018 al centenarului unirii Transilvaniei cu România a fost un prilej de a privi înapoi, 2019 trebuie să fie anul privirii înainte, deoarece copii născuţi în această perioadă au şanse mari să prindă secolul al XXII-lea. Kelemen crede: generaţia sa are sarcina de a da ocazii tinerilor de 20-30 de ani. "Trebuie să pornim în funcţie de ce dorim să obţinem" - a formulat preşedintele Uniunii.
La conferinţa de presă de după congres, preşedintele UDMR răspunzând unei întrebări MTI a declarat: această afirmaţie nu trebuie privită ca şi cum UDMR se distanţează de politica paşilor mărunţi, la a cărei formulare de atunci a pornit de la posibilităţi date. În opinia sa, este vorba doar de faptul că Uniunea îşi va formula viziunea asupra viitorului. Kelemen a spus că s-ar fi născut multe lucrurile bune în ultimii 30 de ani, dacă Uniunea şi-ar fi putut concentra energia în direcţia de a construi, în loc să o folosească la apărare.
Tot la întrebarea MTI Kelemen a spus: proiectul UDMR privind autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc este gata, dar pentru ca el să poată fi adoptat în Parlamentul României este nevoie de modificarea Constituţiei.
"Acesta poate fi oricând depus în Parlament, dar trebuie depus alături de proiectul de modificarea a Constituţiei" - a afirmat preşedintele UDMR. Acesta a adăugat: în 2014 UDMR a elaborat proiectul privind autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, când părea că este iminentă reorganizarea administrativă a României. Politicianul a remarcat: este şi astăzi nevoie de reformă în administraţia publică, însă coaliţia de guvernământ nu are majoritatea necesară.
Hunor Kelemen a recunoscut: guvernul de la Bucureşti este şi în rândul maghiarilor din România extrem de nepopular, dar a adăugat: nu este adevărat că UDMR votează propunerile guvernului "de-a valma". "Ceea ce considerăm bun votăm, ce nu, nu" - a formulat Kelemen, remarcând că Uniunea îi poate mulţumi actualului cabinet Dăncilă rezultate precum reînfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic " II. Rákóczi Ferenc" din Târgu Mureş sau legea care interzice modificarea graniţelor administrative în detrimentul minorităţilor.
La discuţia de podium din cadrul congresului UDMR a fost lansat în dezbatere publică un proiect privind viitorul Transilvaniei. Potrivit preşedintelui executiv al UDMR, Bálint Porcsalmi: scopul este crearea în Transilvania a unei societăţi maghiare autentice, iar cele două cuvinte cheie sunt transilvanismul şi competitivitatea.
Congresul a mai votat o hotărâre potrivit căreia comunitatea maghiară consideră culorile roşu-alb-verde simboluri proprii, la fel ca steagul secuiesc, imnul Ungariei şi imnul Ţinutul Secuiesc. "Aşteptăm susţinerea României, a Uniunii Europene şi a comunităţii internaţionale pentru păstrarea identităţii noastre naţionale, prin libera folosire a simbolurilor noastre" - se arată în textul hotărârii.