ICCJR a amânat pentru 15 mai pronunţarea sentinţei definitive în dosarul Annei Horváth
Külföld, 2019.04.17
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România (ICCJR) a amânat pentru data de 15 mai pronunţarea sentinţei definitive în dosarul în care fostul viceprimar al Clujului, Anna Horváth, fusese condamnată la doi ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.
Informaţia a fost comunicată corespondentului agenţiei ungare de presă MTI de către reprezentanţii Biroului de Presă al instanţei supreme.
La ultima şedinţă a cauzei, pe 3 aprilie, avocaţii apărării au invocat că parchetul îşi bazează acuzaţiile pe interceptări realizare de serviciile secrete manipulate de SRI, traduse eronat în limba română. Avocatul Annei Horváth a spus: nici judecătorul care a judecat cauza pe fond nu a stabilit că este neapărat vorba de o infracţiune în acest dosar, ci doar că aşa se poate concluziona. "În acest dosar s-a născut o sentinţă de condamnare bazată pe păreri, concluzii, presupuneri, sentinţă care, sperăm noi, va fi modificată după recurs", a declarat avocatul, după şedinţa de judecată, reporterului ETV.
Curtea de Apel Cluj a condamnat-o pe Anna Horváth în martie 2018 la doi ani şi opt luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. După pronunţarea sentinţei, Horváth a anunţat că "potentaţii statului securist" au decis că viceprimarul maghiar al Clujului reprezintă un pericol la adresa securităţii naţionale, iar voinţa lor a fost împlinită de către instanţă.
Prin menţionarea poliţiei politice a dictaturii comuniste, acesta a făcut trimitere la faptul că DNA a demarat ancheta care o viza, în octombrie 2016, după ce SRI a urmărit-o timp de luni de zile şi i-a interceptat convorbirile, invocând securitatea naţională. Curtea Constituţională a României a stabilit anterior că instanţele nu pot lua în considerare probele bazate pe supravegheri, interceptări derulate de către serviciile secrete, dar în cazul Annei Horváth nu s-a ţinut cont de această decizie.
Potrivit rechizitoriul depus în decembrie 2016 la instanţă, fostul viceprimar a acceptat de la un om de afaceri, în iunie 2016, 60 de abonamente la un festival din Cluj-Napoca, destinate voluntarilor din campania electorală. În schimb, aceasta a promis că va urgenta eliberarea unor documente legate de o autorizaţie de construcţie pentru un proiect imobiliar al omului de afaceri.
Din cauza măsurilor coercitive luate împotriva sa în octombrie 2016 viceprimarul nu şi-a mai putut exercita atribuţiile, motiv pentru care a demisionat din funcţie în martie 2017. De atunci lucrează ca vicepreşedinte al UDMR, responsanbil de administraţiile locale.
La ultima şedinţă a cauzei, pe 3 aprilie, avocaţii apărării au invocat că parchetul îşi bazează acuzaţiile pe interceptări realizare de serviciile secrete manipulate de SRI, traduse eronat în limba română. Avocatul Annei Horváth a spus: nici judecătorul care a judecat cauza pe fond nu a stabilit că este neapărat vorba de o infracţiune în acest dosar, ci doar că aşa se poate concluziona. "În acest dosar s-a născut o sentinţă de condamnare bazată pe păreri, concluzii, presupuneri, sentinţă care, sperăm noi, va fi modificată după recurs", a declarat avocatul, după şedinţa de judecată, reporterului ETV.
Curtea de Apel Cluj a condamnat-o pe Anna Horváth în martie 2018 la doi ani şi opt luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. După pronunţarea sentinţei, Horváth a anunţat că "potentaţii statului securist" au decis că viceprimarul maghiar al Clujului reprezintă un pericol la adresa securităţii naţionale, iar voinţa lor a fost împlinită de către instanţă.
Prin menţionarea poliţiei politice a dictaturii comuniste, acesta a făcut trimitere la faptul că DNA a demarat ancheta care o viza, în octombrie 2016, după ce SRI a urmărit-o timp de luni de zile şi i-a interceptat convorbirile, invocând securitatea naţională. Curtea Constituţională a României a stabilit anterior că instanţele nu pot lua în considerare probele bazate pe supravegheri, interceptări derulate de către serviciile secrete, dar în cazul Annei Horváth nu s-a ţinut cont de această decizie.
Potrivit rechizitoriul depus în decembrie 2016 la instanţă, fostul viceprimar a acceptat de la un om de afaceri, în iunie 2016, 60 de abonamente la un festival din Cluj-Napoca, destinate voluntarilor din campania electorală. În schimb, aceasta a promis că va urgenta eliberarea unor documente legate de o autorizaţie de construcţie pentru un proiect imobiliar al omului de afaceri.
Din cauza măsurilor coercitive luate împotriva sa în octombrie 2016 viceprimarul nu şi-a mai putut exercita atribuţiile, motiv pentru care a demisionat din funcţie în martie 2017. De atunci lucrează ca vicepreşedinte al UDMR, responsanbil de administraţiile locale.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!