Ferenc Szanka a specificat că aceştia sunt acuzaţi de chinuirea victimelor şi de trafic de persoane săvârşit în grup infracţional.

Potrivit rechizitoriului, în vara anului 2017 inculpaţii au convenit cu un bărbat, care execută în prezent o pedeapsă cu închisoarea în România, să transporte migranţi în Europa de Vest, contra unei sume de câteva sute de euro. Aceştia s-au documentat pe teren: au verificat traseul planificat, au observat pe unde este prezentă poliţia, care este frecvenţa controalelor, respectiv au împărţit între ei sarcinile.

La 16 august 2017 aceştia au pornit de la Bucureşti cu două maşini, apoi au închiriat două microbuze de la Arad, ale căror ferestre le-au acoperit cu folie de culoare închisă. La Timişoara au urcat migranţii dintr-un parc în microbuze, apoi s-au îndreptat spre graniţa cu Ungaria, urmărind o maşină care mergea în faţa lor, pentru a le pregăti calea. În apropierea graniţei, migranţii au fost coborâţi din autovehicule. Aceştia au trecut pe jos frontiera, fiind însoţiţi de cetăţenii români, iar după ce au ajuns pe teritoriul Ungariei, au urcat din nou în maşini.

După trecere, unul dintre microbuze a fost oprit de poliţie. Cei trei acuzaţi aflaţi în maşină au sărit din autovehicul şi au fugit pe câmp, într-un lan de porumb, întorcându-se în România, iar în compartimentul pentru marfă au fost descoperiţi 34 de cetăţeni irakieni. Microbuzul aflat în spate a trecut pe lângă control, oprirea vehiculului, în care s-au aflat alţi 17 irakieni, reuşindu-se după o oră. Românul aflat în maşina din faţă, care ghida grupul, a reuşit să se întoarcă în România, alături de un coleg.

Potrivit experţilor, după doar 40 de minute, oamenii înghesuiţi în microbuze au avut de suferit în mod semnificativ, atât psihic, cât şi psihic, în urma faptului că spaţiul era supraaglomerat.

Doi dintre cei şase inculpaţi au fost reţinuţi de poliţia maghiară, iar ceilalţi patru au fost prinşi în România, în baza unor mandate europene de arestare, a explicat procurorul care coordonează cazul.