István Beke şi Zoltán Szőcs au fost condamnaţi de ICCJR în iulie 2018 la câte cinci ani de închisoare cu executare pentru acte de terorism, deoarece din înregistrările de la dosar şi din petardele găsite la domiciliul lui Beke autorităţile române au tras concluzia că cei doi au dorit să plaseze o bombă artizanală în piaţa centrală din Târgu Secuiesc, în timpul paradei militare de Ziua Naţională a României programată pe 1 decembrie 2015.

Cererea de revizuire depusă de cei doi se baza pe argumentul că faptele pentru care au fost condamnaţi nu sunt prevăzute în legile penale. Avocaţii celor doi au invocat, marţi, în faţa judecătorilor că petardele care s-ar fi presupus că vor fi folosite pentru bomba artizanală nu au pus viaţa nimănui în pericol, iar pe de altă parte infracţiunea descrisă în rechizitoriu nu corespunde scopului descris în articolul 32 din legea privind combaterea terorismului, respectiv submninarea puterii de stat, intimidarea populaţiei sau constrângerea organizaţiilor naţionale sau internaţionale.

În rechizitoriu se arată că cei doi bărbaţi secui urmăreau să sperie comunitatea locală de români, pentru ca altă dată să nu mai organizeze parade militare de sărbătoarea naţională, iar acest scop nu poate fi încadrat în definiţia enumerată de legea privind combaterea terorismului, potrivit căreia un act de terorism presupune intenţia de a ameninţa la nivel naţional sau internaţional - au invocat avocaţii celor doi.

Procurorul de şedinţă a catalogat argumentele drept neîntemeiate. Motivarea sentinţei ICCJR va fi publicată ulterior, dar în minuta sentinţei judecătorii fac referire la lipsa de temei a cerereii de recurs în casaţie. Sentinţa de marţi a ICCJ este definitivă.

La şedinţa de marţi, pe lângă membrii familiei, în sala de judecată a fost prezent şi deputaţii UDMR de Covasna şi György Csóti, directorul Institutului pentru Protecţia Drepturilor Minorităţilor din Ungaria.

"S-a dovedit, din nou, că în România nu există justiţie independentă şi dictează forţele şovine, care urăsc maghiarii, direcţionate de către serviciile secrete", a comentat sentinţa instanţei György Csóti.

Acesta a adăugat: Institutul pentru Protecţia Drepturilor Minorităţilor din Ungaria intenţionează să contacteze mai mulţi europarlamentari cu rugămintea de a face paşii necesari declanşării procedurilor prevăzute de articolul 7 al Tratatului UE, împotriva României, deoarece aici, în opinia sa "încălcarea justiţiei pe baza apartenenţei la o naţiune este sistematică", aşa cum demonstrează procesele intentate primarilor din Ţinutul Secuiesc şi stadiul demersurilor privind retrocedările.

Zoltán Lomnici, preşedintele Consiliului Demnităţii Umane a declarat marţi, prin telefon, pentru MTI: în interesul serviciilor secrete româneşti instanţa supremă de la Bucureşti nu a luat o decizie juridică, ci una politică, ceea ce, în opinia sa, trebuie transmis neapărat forurilor internaţionale. În acest sens doreşte să ofere ajutor deţinuţilor politici secui alături de parlamentarul ungar al Fidesz, István Bajkai şi senatorul UDMR, László Fejér - a arătat fostul preşedinte al instanţei supreme de la Budapesta.