István Beke nu poate fi eliberat nici după ce au încetat motivele legale aflate la baza condamnării sale
Külföld, 2019.05.08
Eliberarea din închisoarea de la Codlea a lui István Beke nu este posibilă nici după ce în urma modificării de luna trecută a legislaţiei din Codul Penal al României a fost eliminat articolul în baza căruia acesta a fost condamnat sub acuzaţia de tentativă de terorism.
Cererea lui István Beke - aceea de a se anula executarea pedepsei cu închisoarea care i s-a aplicat - a fost dezbătută de către Curtea de Apel Braşov, miercuri. Purtătorul de cuvânt al instanţei de judecată a informat prin telefon corespondentul MTI cu privire la respingerea cererii. Dezbaterea cererii similare a lui Zoltán Szőcs va avea loc la data de 17 mai.
În iulie 2018, cei doi secui au fost condamnaţi, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României (ICCJR), la câte cinci ani de închisoare cu executare. Cei doi au fost prezentaţi în faţa instanţei după ce autorităţile au concluzionat în baza convorbirilor telefonice interceptate purtate de aceştia şi a unor petarde descoperite în locuinţa celui dintâi, că ar fi plănuit să detoneze o bombă artizanală la parada militară care a avut loc în piaţa centrală din Târgu Secuiesc, de 1 decembrie 2015, de Ziua Naţională a României. La data de 9 aprilie, ICCJR a respins calea lor extraordinară de atac.
Posibilitatea legală de anulare a executării pedepsei cu închisoarea a apărut după ce, în luna aprilie, Parlamentul României a modificat acele articole ale Codului Penal, care se referă la tentativele de săvârşire ale unor infracţiuni, astfel că, în baza noii formulări, faptele care au stat la baza condamnării celor doi secui nu mai sunt considerate a fi infracţiuni.
La şedinţă au fost prezenţi şi fostul vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţiei a Ungariei, preşedintele Consiliului Demnităţii Umane (CDU) din Ungaria, Zoltán Lomnici, deputatul Fidesz István Bajkai şi senatorul UDMR László Ödön Fejér. Acesta din urmă a explicat pentru agenţia ungară de presă MTI, că modificarea legislativă la care au făcut referire pune în practică o directivă UE privind terorismul şi a avut loc independent de modificările legislative care au divizat societatea românească. Senatorul a adăugat că, în momentul dezbaterii căii extraordinare de atac, care a avut loc la 9 aprilie, modificarea legii nu putea fi luată în considerare de către ICCJR, întrucât a apărut în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare abia a doua zi.
În declaraţia telefonică acordată MTI, Zoltán Lomnici a spus: consideră că aceasta a fost ultima cale legală din România în cazul "prizonierilor politici din Ţinutul Secuiesc". A adăugat că nu are mari speranţe privind apelul. "Se poate ataca sentinţa, dar întrucât aici, în acest caz, au fost luate decizii politice, există foarte puţine şanse ca la Bucureşti lucrurile să ia o turnură pozitivă. Ei nu vor să îi elibereze, deşi fapta pentru care tinerii aceştia au fost condamnaţi, astăzi nu mai reprezintă o infracţiune", a declarat fostul vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţiei a Ungariei.
În declaraţia acordată înainte de aflarea sentinţei, István Bajkai a afirmat că hotărârea care se va lua în acest proces nu poate anula sentinţa definitivă, dar poate anula executarea sentinţei. Acesta a mai adăugat că amendamentul se aplică şi în cazurile aflate în curs, iar executarea sentinţei din cauza Beke-Szőcs este în curs de desfăşurare.
În iulie 2018, cei doi secui au fost condamnaţi, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României (ICCJR), la câte cinci ani de închisoare cu executare. Cei doi au fost prezentaţi în faţa instanţei după ce autorităţile au concluzionat în baza convorbirilor telefonice interceptate purtate de aceştia şi a unor petarde descoperite în locuinţa celui dintâi, că ar fi plănuit să detoneze o bombă artizanală la parada militară care a avut loc în piaţa centrală din Târgu Secuiesc, de 1 decembrie 2015, de Ziua Naţională a României. La data de 9 aprilie, ICCJR a respins calea lor extraordinară de atac.
Posibilitatea legală de anulare a executării pedepsei cu închisoarea a apărut după ce, în luna aprilie, Parlamentul României a modificat acele articole ale Codului Penal, care se referă la tentativele de săvârşire ale unor infracţiuni, astfel că, în baza noii formulări, faptele care au stat la baza condamnării celor doi secui nu mai sunt considerate a fi infracţiuni.
La şedinţă au fost prezenţi şi fostul vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţiei a Ungariei, preşedintele Consiliului Demnităţii Umane (CDU) din Ungaria, Zoltán Lomnici, deputatul Fidesz István Bajkai şi senatorul UDMR László Ödön Fejér. Acesta din urmă a explicat pentru agenţia ungară de presă MTI, că modificarea legislativă la care au făcut referire pune în practică o directivă UE privind terorismul şi a avut loc independent de modificările legislative care au divizat societatea românească. Senatorul a adăugat că, în momentul dezbaterii căii extraordinare de atac, care a avut loc la 9 aprilie, modificarea legii nu putea fi luată în considerare de către ICCJR, întrucât a apărut în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare abia a doua zi.
În declaraţia telefonică acordată MTI, Zoltán Lomnici a spus: consideră că aceasta a fost ultima cale legală din România în cazul "prizonierilor politici din Ţinutul Secuiesc". A adăugat că nu are mari speranţe privind apelul. "Se poate ataca sentinţa, dar întrucât aici, în acest caz, au fost luate decizii politice, există foarte puţine şanse ca la Bucureşti lucrurile să ia o turnură pozitivă. Ei nu vor să îi elibereze, deşi fapta pentru care tinerii aceştia au fost condamnaţi, astăzi nu mai reprezintă o infracţiune", a declarat fostul vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţiei a Ungariei.
În declaraţia acordată înainte de aflarea sentinţei, István Bajkai a afirmat că hotărârea care se va lua în acest proces nu poate anula sentinţa definitivă, dar poate anula executarea sentinţei. Acesta a mai adăugat că amendamentul se aplică şi în cazurile aflate în curs, iar executarea sentinţei din cauza Beke-Szőcs este în curs de desfăşurare.
(MTI)
Véleménye van? Szóljon hozzá!