Judeţele din Secuime, printre codaşe la promovabilitatea de la Bacalaureat

Külföld, 2019.07.09

O treime din cei înscrişi la examenul de bacalaureat nu au reuşit să promoveze, iar judeţele din Ţinutul Secuiesc sunt mult sub media de promovabilitate pe ţară, scriu cotidienele locale în ediţia de marţi.

Rezultatele examenului - care pot suferi mici modificări după perioada de contestaţii - au fost publicate luni. 67,2 la sută dintre cei înscrişi au obţinut note de trecere, la nivel naţional, acesta fiind cel mai slab rezultat de la bacalaureat din ultimii cinci ani.

Cea mai mare rată de promovabilitate a avut-o Bucureştiul cu 80,94 la sută, urmat de Cluj (80,71 la sută), Iaşi (76,3), Bacău (75,96) şi Sibiu (74,54). Judeţele din Secuime se află la coada clasamentului. Rezultatele slabe obţinute în judeţul Harghita, unde 50,3 procente din candidaţi au promovat, au fost întrecute doar de cele înregistrate în judeţele Ilfov şi Giurgiu. Din ultimele două judeţe, cel mai probabil, elevii buni au plecat la şcolile din Capitală, aceasta fiind o explicaţie a rezultatele slabe de la bacalaureat.

În judeţul Mureş 60,8 la sută din elevii înscrişi la examen au obţinut media de trecere, pe când în Covasna procentul a fost de 58,4 la sută. În cele cinci colegii tehnice din Harghita toţi candidaţii au fost respinşi. Potrivit cotidianului Krónika: în judeţul Harghita au fost înscrişi 2228 de elevi la examenul de bacalaureat, iar 100 nu au promovat niciun examen. Dintre cei 2128 de candidaţi 1071 au obţinut media de trecere (minium 6), iar dintre cei respinşi cei mai mulţi - aproape o mie - nu au reuşit să obţină notă de cinci la examenul scris de limba şi literatura română.

Inspectorul şcolar general al judeţului Covasna, Imre Kiss, a spus: cei mai mulţi tineri care nu au reuşit la proba de bacalaureat în judeţul Covasna au fost respinşi la o singură materie, limba şi literatura română. În judeţul Covasna, au fost 1147 de candidaţi la examenele de la bacalaureat, fiind respinşi 670. În Mureş, din cei 3488 de liceeni înscrişi, s-au prezentat la examen 3332 şi au promovat probele de la bacalaureat 2028 dintre ei.

În sistemul român de învăţământ elevii maghiari au aceleaşi subiecte de bacalaureat, la proba de limba şi literatura română, precum cei care învaţă în română. Această regulă îi discriminează în primul rând pe acei elevi care locuiesc în zone cu populaţie majoritar maghiară şi întâlnesc limba română doar la şcoală. Ministerul Educaţiei a început introducerea predării diferenţiate a limbii române în sistemul de învăţământ, dar acest proces a ajuns doar până în clasa a VI-a.

Fundaţia Székely Figyelő şi Tineretul Maghiar din Ardeal (EMI) le-au sugerat tinerilor care nu au reuşit să promoveze proba de limba română, să depună o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), reclamând sistemul discriminatoriu de examinare de la bacalaureat. Anul trecut mai mulţi liceeni au întreprins acest demers, fiind informaţi anul acesta în martie, că instanţa din Strasbourg le-a înregistrat cauza.

Reprezentanţii Partidului Civic Maghiar (PCM) au depus în Parlamentul României în iunie un proiect de lege care ar elimina proba de limba şi literatură română din examenul de capacitate de la finele clasei a VIII-a şi din cel de bacalaureat, pentru candidaţii care urmează cursurile în limba maternă. Proiectul nu s-a bucurat nici de susţinerea UDMR, nici de cea a Uniunii Pedagogilor Maghiari din România (RMPSZ).
(MTI)
 

Véleménye van? Szóljon hozzá!



Tetszett a cikk?

Ha igen, kérjük like-olja weboldalunkat!
Kövess minket a Facebookon!