Cele trei evenimente au avut loc în cadrul Zilelor Maghiare din Ţara Călatei, organizate la sfârşitul săptămânii.

Biserica Reformată a construit cu sprijinul statului ungar o nouă grădiniţă, care va găzdui patru grupe de grădiniţă şi o grupă de creşă. Investiţia a costat 300 de milioane de forinţi (742,5 mii de euro). Pe terenul aflat în posesia bisericii reformate din centrul oraşului, lângă clădirea grădiniţei, s-a pus piatra de temelie a şcolii, al cărei plan vizual a fost de asemenea expus. Biserica va construi pe acest teren, cu sprijinul statului ungar, o şcoală cu patru niveluri şi o suprafaţă utilă de aproximativ 4 000 de metri pătraţi.

Pentru renovarea bisericii reformate medievale din Huedin, a cărei clădire combină stilul romanic cu cel gotic, Biserica Reformată a obţinut un sprijin UE de aproape 2 milioane de euro. După cum a declarat agenţiei ungare de presă MTI Szabolcs Ilyés, managerul proiectului, suma a fost suplimentată de guvernul ungar cu aproximativ 100 de milioane de forinţi (247,5 de mii de euro).

La finalul slujbei de mulţumire care a avut loc în biserica reformată, Miklós Soltész, secretar de stat pentru relaţii cu biserici şi cu naţionalităţi din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, a evocat faptul că statul ungar a sprijinit în ultimul deceniu investiţii care au contribuit la păstrarea identităţii naţionale şi creştine. Aceste investiţii nu au fost îndreptate împotriva nimănui şi reprezintă un câştig şi pentru România.

Secretarul de stat a menţionat: cu toate că Huedinul sărbătoreşte, vor urma vremuri grele. Ucraina vecină este răvăşită de război, Europa este chinuită de criza energetică. În opinia sa, în astfel de circumstanţe, bisericile au un rol şi mai important, ele trebuie să ofere sprijin spiritual şi ajutor credincioşilor, totodată trebuie să ia parte şi la făurirea păcii.

În cuvântul său de salut, viceprim-ministrul guvernului român, Hunor Kelemen a afirmat: sărbătorirea multiplă de la Huedin este un semn al forţei comunităţii maghiare din Transilvania. El a reamintit că, mai demult, UDMR a trebuit să lupte din greu pentru includerea protecţiei monumentelor istorice printre domeniile eligibile pentru finanţare europeană. Kelemen a considerat un rezultat al acestei lupte faptul că şi biserica reformată din Huedin a fost renovată în primul rând cu fonduri europene, ca şi biserica parohială Sfântul Mihail din Cluj-Napoca.

În cadrul festivităţii de inaugurare a grădiniţei, politicianul a mai menţionat că proiectul de lege a învăţământului, pus în dezbatere publică în România, nu numai că păstrează, dar şi extinde cadrul învăţământului în limba maternă, introducând noutăţi în special în domeniul finanţării instituţiilor.

Béla Kató, episcopul Eparhiei Reformate din Ardeal, în predica sa rostită la slujba de mulţumire care a avut loc în biserica renovată, a spus: este important ca maghiarii din Transilvania să nu privească bisericile monument doar prin ochii turistului, ci să se simtă ca acasă în aceste biserici.

Episcopul a analizat conceptul de "acasă" şi în discursul său de la inaugurarea grădiniţei. El a spus că oamenii fac parte prin naştere din familie, naţiune şi biserică, alte elemente ale identităţii lor depind de propria lor alegere. În opinia sa, instituţiile de învăţământ îi ajută pe elevii lor să îşi păstreze identitatea în care s-au născut.

Viceprimarul Mária Búzás Fekete a subliniat, atât la deschiderea grădiniţei, cât şi în biserică: oraşul nu a cunoscut timp de mai multe generaţii o zi în care comunitatea maghiară să se bucure de realizări atât de importante. Ea a menţionat: ultima şcoală maghiară din Huedin - al cărei director a fost tatăl ei - şi-a închis porţile în urmă cu 71 de ani. În prezent, copiii români şi maghiari din localitate învaţă în instituţii mixte.

În cadrul Zilelor Maghiare din Ţara Călatei, sâmbătă şi duminică au fost organizate la Huedin evenimente culturale şi sportive. După slujba religioasă de duminică au defilat în oraş grupuri de săteni din Ţara Călatei îmbrăcaţi în port popular.

Huedinul este considerat oraşul de reşedinţă a Ţării Călatei, cu o populaţie de 9 300 de locuitori, din care aproape 30% sunt maghiari, însă în zona sa de atracţie există sate cu populaţie majoritar maghiară.