Bomba a explodat pe 5 iunie 1984 lângă statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, în centrul oraşului, ucigând un băiat maghiar de 12 ani. La momentul respectiv, autorităţile au clasificat incidentul ca un act de terorism cu scopul de a distruge statuia, autorul însă nu a fost identificat.

Árpád Antal a declarat: în memoria copilului, considerat victima comunismului, se va realiza un memorial non-figurativ, conform proiectului elaborat de sculptorul Zoltán Sárpátki.

"Ştim puţine lucruri despre ceea ce s-a întâmplat atunci, dar ştim că a murit un copil nevinovat de 12 ani, care ar fi împlinit 50 de ani în luna octombrie a acestui an. Securitatea a secretizat dosarul şi, cu toate încercările de-a lungul deceniilor, nu s-a reuşit să se afle cine a amplasat dispozitivul exploziv, cine este responsabil de moartea copilului nevinovat. Ceea ce este sigur: Jánoska Vaszi este o victimă a comunismului" - a declarat primarul, citat de portalul Székelyhon.ro.

Attila Puskás, vicepreşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din judeţul Covasna, a declarat în cadrul conferinţei de presă că a cercetat ani de zile circumstanţele exploziei. Împreună cu un jurnalist de la cotidianul Háromszék, au corespondat cu diverse autorităţi, dar li s-a spus că dosarul exploziei a fost predat Curţii de Apel din Braşov. Ei au putut vedea o dată dosarul gros pe biroul procurorului general din Braşov, însă nu li s-a permis să îl consulte. Ancheta a fost clasată la 15 ani după atentat, pe motivul perempţiunii.

Attila Puskás a considerat plauzibil că explozia ar fi fost o diversiune a serviciilor securităţii statului din acea vreme, creând un pretext pentru ca puterea comunistă centrală să poată demite liderii maghiari din Ţinutul Secuiesc, pe motiv de eficienţă insuficientă. Acest lucru s-a şi întâmplat.

Mihai Viteazul a fost domnitor al Ţării Româneşti din 1593, iar în 1599 a ocupat şi tronul princiar al Transilvaniei şi în 1600 pe cel al Moldovei, însă în anul 1600 a şi pierdut suzeranitatea asupra celor trei state. Voievodul este descris în manualele de istorie româneşti ca "primul întregitor al principatelor române".

Grupul de statui din Sfântu Gheorghe, opera sculptorul bucureştean Gir Rădulescu, a fost dezvelit în 1982, în prezenţa dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu. În data de 5 iunie 1984, o explozie puternică produsă în spatele statuii a ucis un copil maghiar care se juca acolo, dar nu a deteriorat statuia.