În opinia lui Tamás Kiss, începând din 1990 a crescut distanţa între cele două comunităţi din Târgu-Mureş. "Martie negru" a fost începutul acestui proces de distanţare. Între timp, în ultimii 31 de ani s-a dezvoltat sistemul instituţional al lumii maghiare paralele, au fost înfiinţate şcoli maghiare şi mai multe instituţii maghiare în domeniul culturii, sportului şi al economiei.
Sociologul crede că aceste lumi paralele nu sunt egale deoarece limbile română şi maghiară nu au un statut egal, limba române predomină în spaţiul public. În opinia sa, acest lucru explică şi mare parte a inegalităţilor ce se manifestă în relaţia româno-maghiară.
"Românii nu trebuie să-şi părăsească niciodată lumea proprie, zona lor de confort, în timp ce maghiarii trebuie să iasă din a lor, pentru a-şi rezolva problemele oficiale în limba română" - a subliniat sociologul, explicând: lumea maghiarilor se încadrează oarecum în lumea românească, în schimb românii nu se intersectează cu cea maghiară, cu excepţia celor din Ţinutul Secuiesc.
Citând rezultatele studiului Monitor interetnic 2020, realizat de Institutul pentru Politici Publice în Ţinutul Secuiesc şi de Institutul Bálványos, sociologul a declarat că în România există o puternică intoleranţă faţă de utilizarea limbii maghiare. O treime din românii chestionaţi au declarat că se simt deranjaţi dacă se vorbeşte maghiara în jurul lor, în timp ce proporţia celor care sunt în general deranjaţi de mediul în care se vorbeşte o limbă străină este mult mai redus. Cercetările au demonstrat că marea majoritate a românilor resping şi drepturile existente privind folosirea limbii maghiare.
La 19 martie 1990, bărbaţi români înarmaţi cu bâte şi topoare au fost transportaţi din satele lor la Târgu-Mureş pentru a proteja oraşul de maghiari. Bărbaţii violenţi, în multe cazuri aflaţi sub influenţa alcoolului, au devastat sediul UDMR din oraş şi l-au rănit grav pe scriitorul András Sütő. Tentativa de pogrom antimaghiar a continuat a doua zi, însă ea a fost contracarată de un protest al maghiarilor din oraş. Protestatarii maghiari, împreună cu romii care le-au venit în ajutor, i-au alungat pe românii înarmaţi cu bâte, aduşi din Valea Gurghiului, şi pe manifestanţii români localnici care li s-au alăturat.
În urma evenimentelor, justiţia românească a investigat exclusiv reacţia maghiarilor, fără să-i identifice pe instigatorii sătenilor care au atacat cu bâte şi topoare. În perioada urmăririi penale, 30 de persoane au fost puse sub acuzaţie, toţi fiind maghiari sau romi. Două persoane au fost condamnate la 10 ani, una la 6 ani, iar celelalte la câte 1 sau 2 ani de închisoare.
Sub pretextul evenimentelor acestui Martie negru de la Târgu-Mureş, autorităţile de la Bucureşti a reînfiinţat Serviciul Român de Informaţii (SRI). Securitatea, serviciul secret care funcţiona ca poliţie politică a regimului comunist, fusese dizolvată după căderea dictaturii.
La Târgu-Mureş, confruntarea sângeroasă a dus la un val de emigrare, în urma căreia maghiarii au devenit minoritari, ei reprezintă astăzi 43% din populaţia oraşului.