Rezumatul sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti cu o săptămână în urmă a fost publicat şi de portalul instanţelor de judecată din România. Completul de judecată a admis excepţia pârâtului şi a revizuit sentinţa în primă instanţă, constatând că reclamantul, Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC) este lipsit de interes, respingând astfel acţiunea acestuia în scopul înlăturării inscripţiei, fără rejudecare.
Zsolt Árus a amintit că ADEC a intentat în urmă cu 5 ani primele procese împotriva inscripţiilor în limba maghiară de pe sediile primăriilor, pe motivul că traducerea exactă a cuvântului primărie în maghiară nu este "városháza" sau "községháza", ci "polgármesteri hivatal". În opinia asociaţiei, respectivele cuvinte maghiare amintesc de administraţia ungară, de aceea nu sunt bine văzute.
Asociaţia care se luptă împotriva simbolurilor şi inscripţiilor maghiare a lansat zeci de procese împotriva consiliilor locale din Ţinutul Secuiesc. Acestea din urmă s-au referit, în cadrul proceselor, la faptul că în dicţionare termenii "polgármesteri hivatal", "városháza" şi "községháza" sunt sinonime, precum şi la existenţa, la intrarea clădirilor publice, a inscripţiei stabilite de legile româneşti. Consiliile locale au pierdut pe rând aceste procese, dar au existat unele care au dat curs solicitării asociaţiei şi au înlăturat inscripţia incriminată înainte de a se ajunge în faţa instanţei.
Zsolt Árus a considerat că schimbarea intervenită în practica judecătorească a putut fi influenţată şi de faptul că, în urma unei modificări legislative, din 2018 procesele nu mai sunt judecate de tribunalele din Ţinutul Secuiesc, ci de instanţele bucureştene competente, conform domiciliului asociaţiei reclamante. Asistentul juridic a apreciat că prezenta sentinţă poate încuraja consiliile locale din Ţinutul Secuiesc, demonstrându-le că merită să apere în instanţă simbolurile şi inscripţiile lor maghiare.