Árpád Antal, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, a amintit că oraşul secuiesc a candidat şi el la titlul de Capitală europeană a culturii, comisia de experţi însă a decis în final în favoarea Timişoarei. Ei doresc să realizeze acum o parte din programele descrise în candidatura de atunci, din propriul buget, în colaborare cu Veszprém. Primarul şi-a exprimat intenţia de a demonta prejudecăţile faţă de maghiari, faţă de secui, prin prezentarea unei imagini frumoase, culturale a Ţinutului Secuiesc.
Ceremonia de semnare s-a desfăşurat sub patronajul însărcinatului guvernamental Tibor Navracsics, fost comisar UE. El a declarat că programul Capitală europeană a culturii a fost înfiinţat pentru a ridica poduri între oraşe, să apropie comunităţile între ele, să contribuie astfel la crearea identităţii europene. "Potrivit intenţiei noastre, în 2023, pe lângă oraşul Veszprém, Sfântu Gheorghe poate deveni şi el, într-o oarecare măsură, capitala culturii europene", a spus politicianul.
Vicepreşedintele UDMR responsabilă pentru cultură, Csilla Hegedüs a declarat că vor să arăte Europei imaginea din secolul 21 a municipiului Sfântu Gheorghe, să demonstreze că în acest oraş şi în Ţinutul Secuiesc păstrarea tradiţiilor se armonizează foarte bine cu crearea de noi valori. Ea a amintit că în urmă cu patru ani guvernul Cioloş a împiedicat includerea pelerinajului de la Şumuleu-Ciuc pe lista patrimoniului UNESCO. Ea a opinat că această colaborare între Veszprém şi Sfântu Gheorghe nu va permite României să blocheze prezentarea valorilor maghiare transilvane pe scena internaţională.
Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Sándor Tamás a evocat începutul relaţiilor care datează din anii 1970, prin colaborarea între teatrele celor două oraşe. Această legătură s-a extins de-a lungul deceniilor, conducând la înfiinţarea relaţiei de înfrăţire şi apoi la cooperarea sub egida Capitalei europene a culturii.