Noua grădiniţă are program prelungit şi poate primi cincizeci de copii, fiind ridicată cu un sprijin de 130 de milioane de forinţi (aprox. 360 000 de euro), pe un teren pus la dispoziţie de către biserica reformată. Recepţia lucrării finalizate a fost precedată de o slujbă susţinută de episcopul reformat István Csűry.

Înaintea inaugurării a avut loc o dispută internă a comunităţii maghiare locale, puternic scindate. Consilierul local al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) s-a abţinut de la vot atunci când s-a votat predarea, către administraţia locală, a clădirii care a fost ridicată pe terenul bisericii, din banii contribuabililor maghiari. În răspunsul său, reprezentantul bisericii a clarificat că predarea formală chiar protejează, de fapt, nişte drepturi şi că este necesară pentru ca instituţia să poată funcţiona din banii contribuabililor români.

În cadrul ceremoniei de inaugurare, subiectul conflictului a fost abordat şi de către însărcinatul ministerial ungar István Grezsa responsabil de programul de dezvoltare al grădiniţelor din Bazinul Carpatic. În timpul evenimentului a făcut clar faptul că acest gen de cooperări dintre maghiari şi maghiari nu pot fi generatoare de conflicte între maghiari şi maghiari; mai mult decât atât, acum, în secolul XXI, nici măcar între români şi maghiari, a declarat oficialul ungar, pentru MTI. Însărcinatul ministerial a subliniat că în Valea Crişurilor, coabitarea dintre români şi maghiari este una cu un trecut istoric îngrozitor: în 1919, sosirea trupelor române a însemnat executarea a peste o sută dintre membrii comunităţii maghiare din Tărcaia, care erau civili.

"Suntem în secolul XXI şi trebuie să putem crede în forţa cooperării", a declarat oficialul ungar. Prin cooperarea din cadrul Grupului de la Visegrád, dar şi prin cooperarea dintre maghiari şi sârbi, Ungaria oferă un exemplu în acest sens, şi aşteaptă ca o astfel de cooperare să aibă loc şi cu românii, a adăugat Grezsa.

Este o mare bucurie că, potrivit anunţului făcut de preotul reformat din localitate, anul acesta în Tărcaia au avut loc mai multe botezuri, decât înmormântări, şi că de la lansarea programului de dezvoltare al grădiniţelor din Bazinul Carpatic încoace a crescut şi numărul copiilor înscrişi la grădiniţă maghiară, a spus oficialul ungar.

La recensământul din 2011, 97% dintre cei peste o mie de locuitori din Tărcaia s-a declarat de etnie maghiară. Însă din moment ce de comună aparţin şi alte trei localităţi româneşti mai mici, la nivelul comunei, proporţia maghiarilor abia dacă depăşeşte 50%