Agenţia ungară de presă MTI a însumat cifrele ultimelor cinci zile din rapoartele care au fost publicate pe pagina poliţiei de frontieră, şi a obţinut, astfel, date cuprinzătoare. Potrivit acestora, şi în perioada dintre 15 şi 19 mai, mare parte din traficul de la frontieră a fost cel rezultat în urma transportului de mărfuri. Autorităţile române nu au furnizat în fiecare zi date parţiale cu privire la traficul de marfă, însă dintre cele 14 200 de autovehicule care au trecut frontiera luni, respectiv dintre cele 13 800 care au trecut frontiera marţi, 8800, respectiv 9 100 au transportat marfă.

Datele indică, de asemenea, faptul că după încetarea stării de urgenţă din România (15 mai), traficul de pasageri a crescut în ambele sensuri. În ultimele cinci zile, 68 200 de persoane au trecut graniţa înspre România, iar 50 000, înspre Ungaria. Cu siguranţă, motivul pentru care la cele două puncte de trecere a frontierei de la Nădlac s-au format cozi de mai multe ore a fost acela că acesta este locul în care coridorul umanitar desemnat de autorităţile maghiare ajunge la graniţa maghiaro-română, iar controalele epidemiologice introduse de autorităţile române au însemnat că timpii alocaţi pentru controlul unei persoane au crescut de la o jumătate de minut, la cinci-zece minute.

La sfârşitul săptămânii, la graniţa dintre Ungaria şi România au fost deschise, pe lângă cele de la Nădlac, şi alte puncte de trecere a frontierei pentru traficul de pasageri, însă - aşa cum a anunţat marţi şi comitetul operativ de la Budapesta - coridoarele umanitare nu s-au schimbat. Dacă observă congestii, poliţia maghiară direcţionează traficul de pasageri care se îndreaptă către România, şi către unul dintre punctele de trecere a frontierei de la Gyula-Vărşand, Ártánd-Borş, Csengersima-Petea.

În ultimele zile a crescut semnificativ numărul celor pe care autorităţile române i-au plasat în carantină instituţionalizată, iar asta indică faptul că este vorba de cetăţeni români care au lucrat în Vest şi au sosit în ţară după tranzitarea Ungariei. În timp ce - potrivit unui comunicat al poliţiei de frontieră din România - în luna aprilie, numărul celor care au fost trimişi în carantină instituţionalizată după ce au trecut graniţa maghiaro-română a fost de 1500 de persoane, pe zi, media din ultimele patru zile s-a apropiat de 7300.

Potrivit datelor poliţiei de frontieră din România, valorile actuale ale traficului de la frontieră nu se apropie, deloc, de cele din perioadele aglomerate de dinainte de epidemie. Anterior, autoritatea anunţase că, în cele opt zile din apropierea Crăciunului de anul trecut, între 21 şi 28 decembrie, graniţa dintre Ungaria şi România a fost trecută de 620 000 de persoane (de o medie de 77 500, pe zi), însă în ciuda acestui fapt, timpii medii de aşteptare nu au depăşit 30 de minute.

Însă atunci, călătorii nu aveau obligaţia de a urma un traseu prestabilit şi au putut folosi toate cele 11 puncte de trecere a frontierei, în plus, nu au fost supuşi vreunui control epidemiologic.

În ultimele zile, mass-media românească a relatat pe larg despre congestia formată la graniţa dintre Ungaria şi România, de la Nădlac. Potrivit corespondenţelor pe care televiziunile de ştiri le-au realizat de la faţa locului, s-a întâmplat şi ca oameni să aibă de aşteptat 12 ore pentru a intra în România. De multe ori, şoferii aflaţi la coadă şi-au exprimat nemulţumirea faţă de timpii lungi de aşteptare, prin claxoane.

În ultimele zile, la Nădlac a crescut şi traficul pietonal. În majoritatea cazurilor, persoanele care aşteptau să treacă frontiera pe jos nu au respectat distanţa de un metru şi jumătate stabilită ca măsură anti-epidemie, iar în multe cazuri nu au purtat nici masca.