Minuta sentinţei definitive pronunţate miercuri a fost publicat de către ÎCCJR pe pagina sa de internet. Instanţa a anulat parţial sentinţa Curţii de Apel Bucureşti - nefavorabilă lui Attila Dabis şi pronunţată la 13 mai 2019 -, a dispus anularea deciziei de interdicţie de intrare în ţară emisă de către poliţia de frontieră şi a dispus, de asemenea, ca autorităţile române să îi plătească lui Attila Dabis şi cheltuieli de judecată în cuantum de 2000 de lei.

În alte privinţe, ÎCCJR a confirmat sentinţa anterioară. Attila Dabis a declarat, pentru agenţia ungară de presă MTI, că a solicitat statului român şi daune pentru faptul că i s-a interzis să intre în România. Această solicitare însă, nu a fost luată în seamă de ÎCCJR.

În opinia însărcinatului pentru relaţii externe al CNS, autorităţile române au temporizat în mod deliberat sentinţa în aşa fel încât aceasta să fie pronunţată la trei săptămâni după ce a expirat interdicţia. A fost clar, încă de la bun început, că există o motivaţie politică la baza celor întâmplate, a spus.

"În urma modului în care am construit apărarea mea, autorităţile competente au realizat rapid că nu este deloc de dorit ca acest caz să ajungă la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Astfel că, după o vreme, a devenit clar că încearcă să tragă de timp şi să soluţioneze cauza în România", a explicat Attila Dabis.

În declaraţia sa de vineri, CNS a concluzionat că atunci când este vorba de un caz al comunităţii, respectiv de protejarea unor drepturi fundamentale, merită să apelezi la instanţă chiar şi în situaţii aparent fără speranţă. O altă concluzie a consiliului este aceea că nicio măsură ilegală luată împotriva CNS nu îl va putea împiedica pe acesta să continue activităţile sale de advocacy, perfect legale, nici măcar atunci când circumstanţele se schimbă.

La data de 9 martie 2018, la punctul de trecere al frontierei de la Ártánd-Borş, poliţiştii de frontieră români l-au împiedicat pe Attila Dabis să intre în România. Însărcinatului pentru relaţii externe al CNS, care este cetăţean maghiar, se îndrepta către Târgu Mureş, pentru a participa, a doua zi, la mitingul pentru autonomie, organizat de Ziua Libertăţii Secuilor. Mai târziu, poliţia de frontieră l-a informat că la baza interdicţiei se află acţiuni ale sale care pun în pericol securitate naţională a României. A menţionat, totodată, că aceste fapte "reprezintă o ameninţare reală, actuală şi gravă la adresa stării de legalitate, de echilibru şi stabilitate social economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român, ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, precum şi menţinerii ordinii de drept".

Attila Dabis şi Balázs Izsák au atacat împreună, la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, de la Luxemburg, acea decizie a Uniunii Europene, din 2013, prin care aceasta a refuzat înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale. În martie 2019, procesul - în care România s-a constituit parte, de partea CE - a fost câştigat de Dabis şi Izsák. În urma colectării de semnături lansate în mai 2019 s-a reuşit îndeplinirea condiţiilor stabilite, astfel că Parlamentul European şi Comisia Europeană vor trebui să abordeze problema regiunilor naţionale.