Extrasul sentinţei pronunţate marţi a fost publicat miercuri pe portalul instanţelor de judecată din România. Potrivit sentinţei, judecătorii au considerat că recursul arhiepiscopiei împotriva hotărârii din prima instanţă este nefondat.

Attila Komáromi, juristul Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba Iulia, a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI că în cadrul şedinţei de marţi a încercat să convingă judecătorii că faptele istorice evidente nu pot fi ignorate. A amintit drept exemplu faptul că episcopul Batthyányi Ignác, fondatorul bibliotecii, a lăsat moştenire colecţia prin testament Bisericii, respectiv părţii acesteia din provincia Transilvania, ori faptul că această proprietate valoroasă a fost, aşa cum prevedea Codul Civil al vremii, intabulat cu menţionarea inclusiv a destinaţiei imobilului. Acesta a fost motivul pentru care în dreptul numelui proprietarului clădirii în care funcţiona biblioteca şi un observator astronomic, a fost trecută şi sintagma "observator astronomic".

Attila Komáromi a menţionat, de asemenea, că statul român a refuzat nu numai retrocedarea clădirii, ci a refuzat şi returnarea colecţiei, iar în cazul celei din urmă nu a oferit nici o motivare. Juristul a adăugat că, în cazul Batthyáneum, clădirea reprezintă doar "ambalajul" în care se află o colecţie de nepreţuit. Ca argument a menţionat şi faptul că anterior, Guvernul Românei a adoptat o ordonanţă privind retrocedarea Batthyáneum şi care este în vigoare şi astăzi.

În baza acestor fapte, juristul a spus că este posibil ca lupta juridică să continue la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). În 2012, instanţa de la Strasbourg a dispus deja ca statul român să plătească penalizări pentru întârzierea, timp de 14 ani, a luării unei decizii în privinţa restituirii a bibliotecii Batthyáneum.

În 1998 clădirea şi colecţia din interiorul ei au fost restituite bisericii de către Guvernul României printr-o ordonanţă de urgenţă. În 2002 Parlamentul României a adoptat ordonanţa. Actul normativ prevede punctual retrocedarea Bibliotecii Batthyáneum şi a altor imobile, însă instituţiile statului român au omis aplicarea ei, lucru care nu a avut loc nici până în ziua de astăzi.

În final, în noiembrie 2015, Comisia Specială de Retrocedare a bunurilor imobile care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea de retrocedare depusă de Biserică. Această decizie a fost contestată de arhiepiscopie la Curtea de Apel Alba Iulia, iar în urma sentinţei nefavorabile pronunţate în iulie 2018 s-a adresat ÎCCJR.

Biblioteca Batthyáneum din Alba Iulia este cel mai valoros imobil şi cea mai valoroasă colecţie pe care bisericile maghiare din Transilvania le-au revendicat de la statul român. Colecţia cuprinde 65 000 de volume, 1650 de manuscrise din Evul Mediu, precum şi trei sferturi dintre toate codexurile şi incunabulele din România. Unul din codexuri, Codex Aureus, datat în 810, a fost asigurat pentru suma de 25 de milioane de dolari în 2002, când a fost transportat în Germania pentru scurt timp.

Biblioteca a fost naţionalizată de statul comunist de la Biserica Romano-Catolică, iar guvernele de după Revoluţie - invocând testamentul episcopului Batthyány Ignác - nu au restituit-o. În testamentul său din 1798, episcopul a lăsat colecţia Bisericii Catolice şi Provinciei Transilvania ("Erdély provincia"). Elita politică românească apreciază că Statul Român este urmaşul legal al Provinciei Transilvania, astfel consideră că şi România este moştenitorul de drept al colecţiei. În interpretarea Bisericii Romano Catolice, însă, denumirea controversată legată de Transilvania se referă la Episcopia Romano-Catolică din Transilvania.