Minutele sentinţelor pronunţate joi, respectiv în 13 mai au fost publicate pe portalul instanţelor de judecată din România. Niciuna dintre hotărâri nu este definitivă şi ambele pot fi atacate în apel de către reprezentantul guvernului. În timpul procesului, primarul din Odorheiu Secuiesc a susţinut, printre altele, că prefectul a semnat procesul-verbal fără să fie prezent la faţa locului, de aceea nici nu a putut constata vreo infracţiune.

Reprezentanţii guvernului român au început din 2018 să-i pedepsească pe primarii din Ţinutul Secuiesc care decorează localitatea lor cu steaguri, panglici şi cocarde maghiare în 15 martie sau în 23 octombrie. Edilii au cerut instanţelor anularea tuturor amenzilor, dar până acum au avut doar succes parţial. Majoritatea proceselor sunt încă în curs.

Potrivit articolului din Legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, citat de prefecţi, "Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi". Primarii maghiari din Ţinutul Secuiesc au invocat hotărârea guvernului care cuprinde dispoziţiile de punere în aplicare a legii, potrivit căreia "minorităţile etnice care au o organizaţie naţională pot folosi propriile simboluri la evenimentele lor". În cursul proceselor, instanţele trebuie să examineze, de asemenea, dacă panglicile, cocardele, inimile cu culorile naţională maghiare, folosite de primari pentru decorarea festivă a oraşelor, intră în sfera legii simbolurilor naţionale.